Pâna n-am trecut într-o zi vijelios pe una din străzile astea uitându-mă mirată la semnele roşii cu dungă albă din copaci, n-am stat să mă uit pe comunicatul de la poliţie.

Dar aşa e cum zic ei, pe străzile din zona Vatra Luminoasă – Maior Coravu e plin de sensuri unice acum, ceea ce transformă cartierul într-un soi de labirint. E adevărat că pe unele dintre ele nu se mai putea trece uşor în ambele sensuri, cu cele două rânduri de maşini parcate pe stânga şi drapta, dar come on — Tony Bulandra, de exemplu, e aproape bulevard.

Ne obişnuim noi, până la urmă şi pe Calea Victoriei se mergea odată şi în sus şi în jos. Iar când citim romane interbelice şi se plimbă oamenii fără probleme pe-acolo, parcă e altă lume. Chestie de disciplină.

Nu sunt eu chiar fată de cartier, cel puţin nu de cartierul ăsta, dar cumva tot ajung să mă plimb pe Şoseaua Pantelimon fie noapte, fie zi. Şi de când conduc prin Bucureşti (să tot fie vreo 6 ani), nu cred că am văzut-o niciodată asfaltată sau măcar circulabilă.

• Din cele 3-4 benzi pe sens sunt utilizabile constant maxim doua, pentru că la marginea trotuarului se parchează în spic. Plus încă o bandă pe avarii.
• “Prima” bandă circulabilă are la fiecare 50m câte un capac de canalizare din ăla pătrăţos în care poţi să rămâi taaare uşor fără gume.
• Cealaltă bandă e mărginită de şina de tramvai din care sunt rupte bucăţi de piatră şi din care ies colţuri de metal. Pentru gumele de pe partea cealaltă.
• Dacă încerci să faci slalom, nu-i problemă, întotdeauna vor fi cel puţin 3 berbeci care să te înconjoare din toate direcţiile — că doar şoseaua are patru benzi.
• Chiar şi dacă eşti singur sau îţi propui să mergi încet şi atent, n-ai şanse. NU poţi evita gropile şi asfaltul înfundat, gurile de canal, şinele aiurea şi maşinile parcate, toate în acelaşi timp.
• Iar dacă ai reuşit să faci asta 100m consecutivi, cu siguranţă vei întâlni o trecere de pietoni din aia care nu e într-o intersecţie pe care se aruncă brusc cineva de pe trotuar. Sigur că nu vezi, că până se aruncă în faţa maşinii tale, e ascuns de cele de pe trotuar.
• Şi dacă nu e trecere de pietoni, sunt refugii. Iar în Pantelimon nu contează dacă e zebră sau nu.
• Când crezi că mai ai puţin şi ai scăpat, ăla din faţa ta se hotărăşte să întoarcă. Nu e nimic marcat, deci merge aşa. Peste două linii de tramvai şi trei benzi.
• La final, dacă te-ai plictisit sau stai în zonă, ai grijă unde parchezi. Se ridică maşinile lăsate aproape de trecerile de pietoni de care ziceam şi se mută frumos în comuna Voluntari.

Mai aveţi idei?

Dacă îl întrebi pe Marianul cu bemve de rând ce-i lipseşte Bucureştiului, o să zică parcări. O să-şi înhesuie X6-le pe trotuar în continuare, dar o să zică frate, când o să facă ăştia parcări, o s-o las în parcare. Dacă îi întrebi acelaşi lucru pe băeţii verzi gen Bucurenci and co, o să zică parcări. Aşa nu şi-ar mai lăsa Marianul cu bemve X6-le pe pista noastră de biciclete. Corect?

Dacă mă întrebi pe mine, în Bucureşti e loc berechet pentru zeci de parcări la sol, pentru câteva (zeci de) maşini, uşor de făcut, uşor de întreţinut, uşor de luat bani. Unde? În toate spaţiile virane care stau aruncate printre clădiri, împrejmuite de garduri în spatele cărora nu se întâmplă nimic, cu buruieni crescute aiurea, cu proprietari, fără şanse să fie preluate de primărie să facă parcuri (a se citi ronduri de ciment cu fântâni în mijloc).

Ca ăsta:

Ce se întâmplă în poza de mai sus? Păi simplu. Nişte băieţi au tras o spălătorie şi un spaţiu de parcare pentru un număr destul de generos de maşini. Au şi nume, au şi reclamă, au şi tarife zilnice, orare şi abonamente. Sunt şi relativ în centru (pe Calea Călăraşi, lângă Hyperion) şi rău nu le stă. Investiţia a fost probabil în mare parte pietriş.

Mă gândesc că n-ar fi imposibil. Spaţii din astea avem şi pe străduţele de la Romană, şi pe la Universitate şi prin preajma mutanţiilor nelocuibili lăsaţi neterminaţi. Şi în Pipera şi la Unirea şi peste tot. N-avem însă proprietari de terenuri care să-şi dea seama că preţurile de vânzare n-or să înceapă să crească iar brusc, dezvoltatorii imobiliari au rămas fără bani şi basically pentru următorii câţiva ani au o bucată de pământ inutilă care stă.

Aşa că de ce nu? Investiţia e minimă, profitul iese (in pozele de mai sus abia se crăpase de ziua, mai pe la prânz se umple parcarea) şi uite cum duduie economia . Marian cu bemve e fericit, Bucurenci nu se mai loveşte de conserve, banul circulă, oraşul respiră. Probabil e prea greu să fim deştepţi, chiar şi pentru o cauză nobilă.

Oricum, proprietarul pare să nu fi abandonat chiar orice speranţă:

Dimineaţă am avut o surpriză plăcută să prind Arthur Verona pustie. Dacă până aseară era pietonală (courtesy of Street Delivery), azi la prima oră era încă liberă de maşini şi curată. Atât de curată şi liberă încât am avut senzaţia că am geşit strada şi am dat într-un bulevard. Până la 9 dimineaţa se umpluse la loc. Nu-i problemă, străzi fără maşini avem destule.

Clădirea primăriei capitalei din bd. Elisabeta e în renovare de câteva luni. Funcţionarii, în frunte cu Oprescu şi al lui B 01 PMB (un A6 sau pe-acolo, dacă reţin corect), s-au mutat cu mic cu mare într-o clădire nouă de pe Splaiul Independeţei unde închirierea spaţiului costă 2,7 milioane de euro pe an. Sus pe monstrul de peste 10 etaje flutură în vânt steagul României, jos în stradă e jale.

Pentru că la fel ca mare parte din clădirile supra-etajate construite în ultimii ani, şi clădirea primăriei Bucureşti e lipsită de parcare. Ştiu asta nu pentru că aş avea ceva informaţii din subsolurile monstrului, ci pentru că dacă nici măcar numărul 01 al PMB nu are un loc de parcare decent, ci stă cocoţat pe trotuar, ceilalţi nu au nicio şansă. Măcar Vanghelie şi-a tras două locuri săpate în trotuar la sectorul 5, nu că ar fi de ajuns, dar e decent.

La primăria capitalei nu e nimic decent din punctul ăsta de vedere. Începând cu maşina lui Oprescu şi continuând cu nişte băeţi cu Logane albe pe care scrie “Inspecţie” cu care mă întâlnesc aproape în fiecare zi în trafic. Invariabil circulă pe banda de autobuze pe Elisabeta, invariabil fac stânga de pe prima bandă la podul Cotroceni. Totul ca să ajungă în faţa primăriei şi să-şi urce hardughiile pe trotuar, acolo unde nişte alţi băeţi au desenat câteva locuri de parcare cu vopsea albă. Fi-mi-ar silă.

Iar clădirea primăriei capitalei este desigur vizitată zilnic de un număr de persoane, care uneori mai vin şi cu maşina. Prin urmare, nu numai trotuarul, ci şi prima bandă, şi trotuarul de vizavi sunt ocupate de diverşi la orice oră din zi. Poze şi explicaţii first hand, uite-aici, nefiind din fericire singura care observă monstruozităţi din astea.

Aşa că hai să încercăm să facem ceva. Pe funcţionari n-o să-i convingem niciodată să nu-şi mai urce conservele pe trotuar, dar noi ăştia care avem treabă la primărie am putea să:

• Ne plimbăm până acolo cu bicicleta sau cu rolele, Splaiul Independenţei fiind o arteră cât de cât ok pentru astfel de activităţi. Cu excepţia celor 200 m din faţa primăriei unde pe pista de biciclete sunt urcate gipane (deşi bordura trotuarului respectiv are vreo 10 cm).
• Să luăm metroul până la Grozăveşti (vreo 500 m) de mers pe jos sau până la Semănătoarea (Petrache Poenaru) dacă avem timp de mişcare.
• Să ne suim în 601 sau 607 care au staţii din km în km pe Splai. NB: autobuzele astea n-au circulat până nu şi-a mutat Oprescu sediul aici, lăsând toată zona dependentă de metrou timp de vreo 6 luni.

Asta pentru că e mult prea simplu să ne uităm la alţii şi să-i înjurăm când şi tu şi eu ne-am duce la primărie şi am ocupa aceleaşi “locuri de parcare”. Şi pe bună dreptate, dacă de la oamenii din primărie nu poţi să te aştepţi la mai mult, de ce să ai pretenţii de la un gigel de rând. Petiţie anyone? Ştergătoare ridicate? Bombardat paznicii cu întrebări şi sesizări? Făcut cu mâna la garcea pe motorete şi tricicluri care se învârt pe acolo şi explicat doleanţele? 021-9544? Statul (sic!) cu mâinile în buzunar n-o să ridice maşinile.

Şi mai ales înainte de criză. Probabil sunt subiectivă, dar poza asta trasă aiurea din maşină într-o dimineaţă de 2007 are mai multă viaţă în ea decât orice zi, la orice oră, în prezent. Parcă mamuţii cei goi au făcut zona mai fantomatică decât a fost vreodată, cu tot cu întinsul teren viran pe care pasc oile zi-lumină. Douămiişapte, ăla trafic, nene!

Am fost în weekend într-o vizită… de lucru, să-i spunem, pe centură să văd cum mai stă treaba cu lucrările intens înjurate, începute şi neterminate. Mi-a fost oareşcum teamă, pentru că ultima dată când am comis-o, în timpul săptămânii, pe zi, s-a lăsat cu un drum Voluntari-Pipera care a durat vreo trei ore. În schimb de data asta, în weekend şi pe seară fiind, lucrurile n-au stat rău deloc.

M-am plimbat de la Otopeni (ieşirea pe centură de pe DN1) până la intrarea pe Splaiul Unirii, plimbare care a durat maxim 20 de minute. Pentru că pe centură se merge lejer cu 100-120 la oră (atenţie, nu şi legal). N-am văzut niciun tir, dar porţiunile întinse de şosea cu două benzi ar fi rezolvat destul de lejer şi problema asta.

De fapt, n-am înţeles încă dacă sunt două benzi pe sens deja sau se mai lucrează pentru că marcajele lipsesc. În schimb, e loc, e asfalt proaspăt (cu unele excepţii, de obicei la intrările în oraş) şi nu îţi ţâţâie fundul de frica gropilor nici măcar cât pe Magheru. A fost o surpriză plăcută, cel puţin din punctul ăsta de vedere.

Cât despre cum mai arată de fapt centura, nu mi-e clar dacă zecile de clădiri şi spaţii industriale de acolo mai folosesc la ceva. Nici dacă ansamblurile rezidenţiale (sic!) sunt locuite sau neterminate, deşi la cât de pustiu e totul înclin spre a doua variantă. E aprope frumos înspre Voluntari unde şoseaua intră în pădure şi chiar interesant la intersecţia cu Autostrada Soarelui unde e totul luminat şi se vede oraşul de sus de pe un podeţ peste cine-ştie ce cale ferată, pârâu sau drum de ţară.

Aşa că, zic eu, centura e bună de folosit. Măcar pentru cineva care merge la mare dinspre Braşov sau Ploieşti sau pentru noi ăştia care vrem concediu doi într-unul şi ne aventurăm de la Constanţa la Sinaia uitând complet de traficul de Bucureşti. E bună şi de plimbare, dacă s-au epuizat bulevardele din oraş şi locurile de văzut avioane aterizând din apropierea Otopeniului.

Next time o iau în partea cealaltă — din Militari la Chitila şi mai departe.

Un statut care îţi permite să stai pe banda de făcut la stânga în rond la Universitate şi să mergi totuşi înainte. Sau să faci dreapta de pe banda a doua un pic mai încolo, undeva pe Pache. Că ce plm.

Am primit materialul de mai jos pe mail şi l-am preluat ca atare. Dacă ştie cineva cine e autorul, drop us an emal la pif [at] dintrafic.net şi discutăm. M-ar interesa în mod special părerea unui specialist — e pe bune sau e vrăjeală?

Scurt sumar
1. Detectoarele de radar FUNCTIONEAZA IN CONTINUARE
a. atata timp cat aparatul radar functioneaza, acesta este detectat de TOATE detectoarele existente pe piata – Cobra, Whistler, Beltronics
b. frecventa de functionare a aparatelor radar A RAMAS ACEEASI – banda K

2. Acum sunt 770 de aparate radar in Romania,
a. De 3 ori mai multe radare – 770 masini cu radar:
i. 250 modelul vechi Python II si
ii. 520 modelul nou Autovision BEE III

3. Noile radare, Autovision BEE III, pot fi activate si pot detecta instantaneu.
a. Acest tip de functionare era realizat pe vechile radare prin asezarea clipbordului (pe care se scriau procesele verbale) in fata antenei radarului.
b. Vehiculul aflat in zona supravegheata va avea sanse reduse de a micsora viteza de rulare in timp util.
c. Celelalte autovehicule vor fi avertizate de catre detectoarele de radar si vor avea suficient timp pentru reducerea vitezei in scopul evitarii oricarei amenzi.

4. Concluzie!:
a. Cumparati–va un detector de radar
b. Nu mergeti in capul coloanei de masini!

Detaliile studiului Tehnic

Ce echipamente radar are Politia in dotare?

Radare model vechi – model Python II
– Functioneaza in banda K
– Zoom optic al camerei video 18x
– Mediu de inregistrare: caseta VHS
– Sensuri de functionare : ambele sensuri, selectabile manual
– Moduri de functionare:
- sunt folosite in modul automat
␣ emisie continua
␣ complet detectabile
␣ riscuri minime de amenzi
- sunt folosite in modul automat + obturarea antenei radar cu un material metalic pentru a simula modul standby al detectoarelor BEE III

Radare model nou – model AutoVision BEE III
– Functioneaza in banda K
– Zoom optic al camerei video 26x
– Mediu de inregistrare: digital, HDD
– Pozitionare GPS
– Sensuri de functionare : ambele sensuri de circulatie
– Mod de functionare:
- Moduri de lucru
␣ Radar in mod automat – emisie continua – complet detectabil – riscuri minime de amenzi:
• Aparatul radar permanent pornit – antena radarului emite continuu semnal in banda K – PERMITE DETECTIA LUI CU ORICE DETECTOR DE RADAR (Cobra, Whistler, Beltronics)
• camera video focalizeaza o zona (de ex. 250m fata de pozitia radarului). Viteza de deplasare va fi masurata doar pentru masinile din zona supravegheata, pentru restul nu se vor face masuratori
• la identificarea unui vehicul care ruleaza viteza peste limita maxima stabilitata, aparatul radar va inregistra automat informatia video pe HDD
• acest mod de functionare este identic cu cel al radarelor vechi, detectabil de orice radar existent in piata (Cobra, Whistler, Beltronics).

- Radar in mod manual/stand by – detectabil, riscuri minime de amenzi, daca autovehiculul NU este cap de coloana:
• camera video focalizeaza o zona (de ex. 250m fata de pozitia radarului). Viteza de deplasare va fi masurata doar pentru masinile din zona supravegheata, pentru restul nu se vor face masuratori
• declansarea aparatului radar se face de catre operator pentru a inregistra vehiculul care PARE a circula cu viteza ridicata.
- Aparatul radar va inregistra automat imaginile
- Prima masina din coloana va avea cel mai mare risc de a nu putea reduce viteza in timp util pentru evitarea unei amenzi.
- Masinile care nu se afla in capul coloanei vor fi avertizate si vor avea timp pentru incetinire.
• Acest mod de functionare seamana cu practica obturarii antenei radarului vechi, Python II.

Nebuloase si auzite pe internet si ziare

Intrebari/afirmatii frecvente
1. Detectoarele de radar nu mai functioneaza
a. FALS! Detectoarele de radar FUNCTIONEAZA, iar radarele din Romania sunt detectate in banda K

2. Ce sa fac ca sa nu iau radare?
a. Sa ai un detector de radar

3. Radarele noi au modul POP?
a. Radarele din Romania NU au modul POP!

4. Daca detectorul meu are modul POP, ce sa fac? Sa–l activez sau sa–l dezactivez?
a. Modul POP nu este folosit!
b. Modul POP este inutil detectorului tau!
c. Modul POP scade sensibilitatea si viteza de reactie a detectorului tau!
d. Modul POP trebuie dezactivat din detectorul tau!

5. Radarele noi au modul PULSE?
a. Noile radare NU au modul PULSE!

6. Daca detectorul meu are modul PULSE, ce sa fac? Sa–l activez sau sa–l dezactivez?
a. Modul PULSE nu este folosit!
b. Modul PULSE creste sensibilitatea si viteza de reactie a detectorului tau!
c. Modul PULSE trebuie activat in detectorul tau!

Care este tehnologia de functionare a unui radar al Politie?

Radarele emit microunde electromagnetice şi folosesc reflexia acestora pentru a determina viteza vehiculelor față de antena. – mai multe detalii pe – http://ro.wikipedia.org/wiki/RADAR

Cum functioneaza un detector de radar?

Detectoarele de radar receptioneaza undele electromagnetice emise de catre radare si avertizeaza soferul de existenta acestora. Soferul primeste avertizarea inaintea ajungerii in punctul in care radarul politiei este focalizat si poate regla viteza conform reglementarilor rutiere.

Functii importante pentru un detector

1. Sensibilitate: Distanta de la care vede un radar al Politiei
2. Selectivitate: Analizarea si eliminarea alarmelor false
3. Dezactivarea benzilor: Capacitatea de a inhiba detectia unor benzi nefolosite de catre Politie in aparatele radar si filtrarea alarmelor false.ex: inhibarea benzilor KA, X, Ku, Laser
4. Timpul de raspuns: intervalul de timp scurs de la detectarea semnalului radar pana la avertizarea soferului

Recomandari in folosirea unui detector

1. Citirea manualului de utilizare
2. Folosirea detectorului atat in oras cat si in afara acestuia timp de cateva zile pentru acomodarea cu semnalele detectorului de radar
3. Evitarea, pe cat de mult posibil, de a circula in fruntea unei coloane. In cazul intalnirii unui radar cu functia „Instant ON”, masina din capul coloanei este cea mai expusa.

GLOSAR
1. Modul POP
a. Un mod imprecis de stabilire a vitezei unui vehicul in trafic care foloseste pulsuri de scurta durata. Folosind puteri scazute ale antenei radarului se determina o viteza aproximativa a vehiculului. Daca viteza masurata in acest mod este mai mare decat limita legala, operatorul poate declansa manual aparatul radar, la putere maxima, pentru o masurare exacta a vitezei autovehiculului.
b. Radarele din Romania NU au modul POP!

2. Modul PULSE
a. Un mod caracterizat de emisia in pulsuri de foarte scurta durata si de intensitate mare, folosit de radarele din generatiile mai noi. Poate masura cu precizie viteza.
b. Radarele din Romania NU au modul PULSE!

3. Modul „Instant ON”
a. Capacitatea aparatului radar de a porni antena si a detecta instantaneu viteza unui vehicul in trafic.
b. Necesita activarea manuala de catre un operator de radar si aproximarea vizuala a vitezei unui autovehicul vizat

4. Focalizare
a. Stabilirea unei zone, la o anumita distanta fata de aparatul radar, in care se va
masura viteza autovehiculelor.

Încă din copilărie ştiu că în Bucureşti plouă pe sectoare. Dacă se inunda Tineretului, cu siguranţă la Piaţa Romană era soare. Dacă era furtună în 1 Mai, pe şoseaua Văcăreşti era totul de un calm proverbial, cel dinainte furtunii, cu siguranţă. Cert e că întotdeauna aveam timp să ajung din parc în casă înainte să înceapă să toarne.

Am locuit aproape toată viaţa într-o groapă, un cartier construit de-a lungul unei şosele săpate într-un deal. Sigur că pare de domeniul fantasticului ca în Bucureşti să existe dealuri şi văi, dar e perfect posibil, iar efectele sunt evidente. Mai mult de atât, locuiam vizavi de o mlaştină. Transformată la suprafaţă în parc pe la sfârşitul anilor ’80, fundătura respectivă şi-a păstrat însă caraterul “acvatic” în sensul că dacă plouă cât de puţin parcul se transformă în heleşteu, lacul din apropiere dă pe-afară iar şoseaua (ditai bulevardul cu 2 benzi pe sens) devine o continuare normală a acestuia.

Aşa că n-am nevoie, cu tot respectul, să mi se spună on national TV că bulevardul Tineretului e iar inundat, că Apa Nova se ocupă, că stă poliţia la Şincai să nu mai treacă nimeni şi că vai! pietonii au fost stropiţi de maşinile care treceau prin bălţi cu viteză. Ar fi însă ceva dacă nu s-ar întâmpla de fiecare dată când toarnă un pic mai tare.

Sâmbătă am ajuns în cartier după ce se oprise furtuna. Am ocolit în cunoştinţă de cauză bulevardul, am tras două cruci când am cotit pe străduţă ştiind perfect în faţa cărui pom se adună apa şi am ajuns acasă safe and sound. Iar dacă în Tineretului nu mai ploua, conform axiomei cu care am început, prin alte părţi era prăpăd. Ce nu ştiam, de exemplu, e cum se inundă intersecţia de la Baba Novac, în care apropo, se lucrează, sunt decopertate vreo 4 benzi:

Sau că parcarea mea actuală se poate transforma în lac cât ai zice peşte (sorry for the bad joke ), nici că la baza blocului se pot aduna vreo 20 cm de apă care inundă garaje şi udă ditai fundaţie de bloc rezistent. Şi nici cum e să te depăşească un taximetrist nesimţit prin dreapta şi să te acopere efectiv cu apă astfel încât pentru 30 de secunde nu se mai vede nimic în nicio direcţie.

(iar poza de mai sus e făcută în vârful unui deal)

Aşa că dacă deplângea cineva Bucureştiul că nu are ieşire la mare sau la Dunăre, eu mă gândesc serios să-mi fac cadou o barcă pneumatică. Pentru că nu se ştie niciodată când n-o să mai pot să ies din casă sau din parcare.