- Gropi. Multe şi pe unde nici cu gândul nu gândeşti. Ciudat că în urma unor cercetări efectuate minuţios ieri în plimbare, sectorul 4 pare aproape neafectat de topirea zăpezii, în timp ce în restul oraşului e cu huţa pe lângă şinele de tramvai, prin mijlocul intersecţiilor şi pe toate benzile. Între timp, la mine pe stradă unde nu bate soarele deloc e încă gheaţă.

- Motociclişti. A se trece urgent în summer-mode. Nu că în mod normal n-ar trebui să ne asigurăm la fiecare manevră, dar în oricare din momentele alea când ai senzaţia că ştii ce se întâmplă poate să apară un personaj pe două roţi. Şi dacă noi n-avem grijă, atunci cine?

- Ture de noapte. Pentru că e cool. Adevărul e că e mişto să te plimbi când e liber şi cu geamul deschis. Dar dacă asta implică mers mult prea tare, slalom printre benzi şi prea puţină experienţă e de rău. Aş încerca să stau departe de băieţii ăştia, mai ales dacă au super maşini cu garda prea joasă ca să iasă pe zăpadă.

- Începători & şoferi de weekend. Nu numai în weekend, bineînţeles. Dar e momentul în care toată lumea iese la plimbare, că doar e soare şi frumos şi în parc se merge cu maşina. Parcări supra-aglomerate, manevre dubioase şi lipsă de atenţie.

- Radare. Peste tot. Noaptea la intrarea în Pasajul Muncii, ziua la Baba Novac, pe splai, pe Vitan Bârzeşti şi la intrarea în Pasajul de la Universitate. Pe principiul you think you know, but you have no idea. Nu ştiu dacă să mă enervez mai tare că mă aştept la o scrisorică acasă, deşi aveam maxim 5-10 km peste viteza legală şi era gol în jur, sau că maşinile de poliţie blochează circulaţia şi trotuarele. Hm?

- Anvelope de vară. Le schimbăm peste vreo două săptămâni. Nu de alta, dar ieri la 20 de grade parcă mergeam pe şenile, nu pe roţi.

- Aglomeraţie la spălătorie. Eu am rezolvat-o într-o zi în care ningea. E bine. Oricum ar fi, e momentul să dai jos jegul de iarnă, să bată soarele prin geamuri şi să nu fie praf pe bord. Dacă nu ţi se distinge numărul sau nu vezi prin lunetă, e deja târziu.

- Spălători de parbrize. S-au întors. Săptămâna trecută veneam fix de la spălătorie şi s-a gândit un băiat că am nevoie de apă cu jeg pe parbriz. Fără să întrebe, normal, şi la încă minus-ceva-grade. No mercy.

Nu în ultimul rând, să mai ieşim din oraş, zic. Valea Prahovei aşteaptă să fie agloemerată, Bucureştiul aşteaptă să respire.

Nu faceţi ca mine, pentru că riscul de accidente în timpul iernii e evident mult mai mare decât atunci când asfaltul e uscat şi temperaturile optime. Iar dacă ignoraţi pregătirile, măcar din punct de vedere birocratic să fiţi pe fază!

Mă refer bineînţeles la asigurări, în principiu la cea obligatorie. Nu ştiu cum poţi să mergi cu maşina fără RCA, dar înţeleg că se întâmplă. Când nu ţii în mod special la maşină, când nu ţi-o bagă pe gât vreo firmă de leasing sau când ai muşchi destul de umflaţi încât să sfidezi garcea de pe străzi.

Cu toate astea, RCA este obligatorie şi e ilegal să te urci în maşină fără să ai poliţa la îndemână. E de asemenea periculos, nu numai pentru trafic — pentru că până la urmă o bucată de hârtie nu te salvează de intrat în pom sau de la distrus trei maşini parcate. Dar RCA îţi salvează portofelul şi poţi pleca cu mintea limpede mai departe dacă ai alunecat pe polei sau dacă nu vrei să investeşti în anvelope de iarnă.

Aşa că aruncaţi un ochi pe asigurareamaşinilor.ro, unde se găsesc cam toate informaţiile necesare, plus posibilitatea de a găsi poliţa potrivită pentru stilul tău de condus. Iar dacă vrei să ştii exact care este legislaţia şi cine te poate ajuta mai departe, tot site-ul de mai sus este locul potrivit. Lectură obligatorie înainte de următoarea ninsoare!

Dar te-a lovit. Sau l-ai lovit. Şi aţi trecut deja peste discuţia de rigoare despre care e mai prost. Ce faceţi? Mergeţi la poliţie? Staţi la cozi intermindabile şi vă rupeţi coastele în faţa agentului pentru că nimeni n-a fost de vină? Pierdeţi o zi întreagă pentru asta?

Ei bine, dacă aveţi amândoi asigurare, nu mai e nevoie. Constatarea amiabilă s-a introdus de ceva vreme şi pe plaiuri mioritice, iar pe site-ul ăsta se găsesc toate detaliile de care aveţi nevoie, plus ceva opţiuni viabile de Casco şi RCA, joculeţe şi alte minuni. De vizitat!

Pe scurt, pasul obligatoriu în care cei implicaţi în accident merg la secţia de poliţie de pe raza sectorului în care s-a produs accidentul se sare cu graţie. Documentele se depun direct la asigurator, ceea ce ar trebui să însemne că problema se rezolvă mai repede. Desigur, dacă te îneţelegi cu elefantul şi vă hotărâţi cine e de vină.

Personal n-am testat încă sistemul, pentru că nu mă simt elefant şi pe ei îi miros de la distanţă. Sunt curioasă dacă funcţionează pe bune. A încercat cineva? Chiar sunt bucureştenii capabili să rezolve ceva în mod amiabil?