Oricum, lăsând la o parte cele două exemple neconcludente, mă gândeam că e un fapt din trafic să construieşti din ce în ce mai multe drumuri care să deservească mai mulţi posesori de maşini, doar ca să descoperi după inaugurare că traficul se mişcă la fel de prost. Nu mă refer la drumuri trântite aiurea, ci la cele mai utile pe care ţi le poţi imagina, să zicem autostrada spre mare.

În 2004 era în construcţie şi nu se deschisese nici un segment, în 2005 aveam A2 până la Lehliu şi era full de maşini care se grăbeau spre mare. Unde exact erau maşinile astea înainte să existe autostrada?

Simplu. E ca în cazul nevoilor create artificial de societate (NU, n-ai nevoie de noul iPhone): dacă ai pe unde să circuli, atunci vei circula. Dacă există drumuri practicabile, atunci mai mulţi şoferi vor simţi nevoia să le folosească, dacă nu sunt drumuri, atunci vor găsi o altă soluţie (metrou, plimbare pe jos etc).

Şi acum vine întrebarea:

Nu cumva frenezia construcţiilor din Bucureşti va duce la congestionarea traficului (adică mai mult decât este deja, zic)? Nu cumva podurile, pasajele, centurile, străzile largi, bulevardul Uranus vor avea efectul de a convinge bucureştenii că e ok să ieşi cu maşina şi s-o duci peste tot? Nu cumva, în loc să se circule mai bine, se va circula mult mai prost?

Revino luni pentru încă o consecinţă nevăzută a încercărilor de fluidizare a traficului

Pasajul Basarab

Probleme de trafic

Deşi în continuare cred că introducere sensului unic pe malul stâng al Dâmboviţei (cel cu Regia) crează blocaje inutile la ieşirea spre Crângaşi, am observat că în zonă nu sunt probleme majore de trafic. Iar ăsta e un lucru foarte bun, având în vedere că acum doi ani jumate, înainte să înceapă şantierul, intersecţia respectivă era permanent aglomerată.

Podul Grozăveşti

Singurul loc unde am văzut cozi de maşini este la ieşirea de pe Vasile Milea şi de pe Şos. Grozăveşti spre pod. Într-adevăr, sunt două artere mari forţate să se transforme în două benzi şi două semafoare care “încurcă” traficul liber. E drept că totul pare mai complicat decât înainte, dar nici n-aş fi văzut altă soluţie.

Pe de altă parte, se întâmplă uneori să aştepţi pe malul drept al Dâmboviţei, venind dinspre Semănătoarea. Semaforul de la intrarea pe pod ţine foarte puţin pe verde, dar având în vedere că în zonă sunt sincronizate vreo 6 artere plus tramvaiul care merge pe sub pasaj, cred că e de înţeles.

Cât despre şmecheria cu sensul unic care te împiedică să faci direct dreapta în direcţia Semănătoarea, după ce m-am obişnuit cu situaţia am realizat că e mai bine aşa: în loc să se blocheze o bandă întragă pe podul Grozăveşti, aşa cum se întâmpla cândva, maşinile sunt deviate spre un alt semafor.

Aspecte estetice

Nu mi-a displăcut niciodată înfăţişarea pasajului Basarab în zonă, în schimb am avut senzaţia că va crea o atmosferă de ghetou. Cui îi place, până la urmă să se plimbe pe sub poduri? Însă odată cu sistematizarea zonei, parcă totul a devenit mai curat şi mai organizat.

Pe colţurile intersecţiei au fost montate garduri care să împiedice trecerea neregulamentară a pietonilor. Un rău necesar, cred eu, deşi sper că la un moment dat ne vom obişnui să respectăm marcajele fără să fim forţaţi. În schimb, primăria sectorului 6 a instalat mai mulţi pomişori în ghiveci care îmbunătăţesc mult aspectul zonei.

Pomişori în zona Grozăveşti

Zona parcării Carrefour şi tot ce înseamnă Şoseaua Orhideelor arată mult mai bine decât înainte. Cred că nu mi-ar fi frică să fiu pieton prin zonă, deşi înainte nici nu m-aş fi gândit s-o iau la picior pe-acolo.

Gurile de metrou au fost renovate într-un mod superficial, e încă plin de câini, dar per total, senzaţia mea e că întregul cartier se transformă în fiecare zi dintr-o zonă industrială într-una urbană cu acte în regulă.

Meritul Pasajului Basarab?

Sunt convinsă că lucrările de amenajare ale zonei Grozăveşti au legătură cu finalizarea construcţiei. Însă cred că dezvoltarea urbanistică din zonă şi-a adus şi ea contribuţia: spre deosebire de acum câţiva ani, Grozăveştiul nu mai este doar o poartă spre Regie, ci o destinaţie de interes public sau corporatist.

În Sema Parc sunt sutede firme care au ales liniştea Grozăveştiului în loc de haosul Piperei. Primăria Bucureşti şi-a stabilit sediul pe Splai şi dacă e cineva cu autoritate care să treacă în fiecare zi prin zonă e de ajuns pentru mine. Iar mini-clădirile de birouri ridicate ca ciupercile după ploaie în zona dintre pod şi primărie atrag bănuiesc traficul în zonă, în ciuda esteticii mai mult decât discutabile.

Clădiri de birouri în zona Grozăveşti

Iar dacă oamenii vin la serviciu în zona Grozăveşti, nu înseamnă decât că aceasta se va dezvolta şi din punct de vedere al spaţilor publice: aşteptăm restaurante, cafenele şi mini-marketuri (ce lipsesc cu desăvârşire în prezent), o piaţă, câteva bănci, măcar o farmacie şi poate un părculeţ pentru relaxare. Per total însă, cred că Grozăveştiul s-a transformat din no man’s land, în cartier de oraş.

Noi nu ne-am dus repede în inspecţie pentru că nu ne-a plăcut populismul în spiritul căruia s-a organizat deschiderea. Argumentul numărul unu şi cel mai important: pasajul a fost construit pentru fluidizarea traficului, deci pentru maşini. De ce să-l deschizi pentru pietoni când nici măcar nu are trotuare pentru ei??

Uite de-asta m-am enervat şi am decis că după vreo 3 ani de scris mai mult sau mai puţin constant despre construcţia cea minunată, n-are nici un sens să merg la deschidere. Asta fără să punem la socoteală că măcar doi ani din ăştia trei mi-am omorât somnul de dimineaţă pentru că trebuia să ocolesc pe la mama naibii ca să trec de zona Grozăveşti.

Bine.

Argumentul numărul doi a fost că în termeni de trafic şi de utilitate a pasajului e irelevant să încerci să tragi concluzii în primele zile după deschidere. Şi cam asta voiam să facem pe dintrafic.net. Am trecut ieri pe-acolo până la urmă, absolut întâmplător, adică na — chiar aveam de ajuns din Militari înspre 1 Mai — şi a fost scurt şi liber şi interesant. Dar sunt multe de studiat înainte de vreo concluzie.

Articole vechi despre Pasajul Basarab:

Cum e cu Pasajul Basarab – august 2009

Update la Pasajul Basarab – septembrie 2009

Au deschis Podul Grozăveşti – aprilie 2010

Pasajul Basarab – mistere – septembrie 2010

Aiurea (tot despre pasajul Basarab) – septembrie 2010

Cât despre Podul Grozăveşti – septembrie 2010

Greşiiiiit – septembrie 2010

Cică în zona Pasajului Basarab circulaţia e o adevărată plăcere – martie 2011

Între timp şantierul Basarab se apropie de final – martie 2011

Încep să fie făcute amenajările pe Cuza, Titulescu şi Banu Manta. Pe sub pod se circulă deja şi este o adevărată plăcere. Este singurul loc din Bucureşti unde traficul rutier e foarte bun.

spune Sorin Oprescu

Unde adică? La Grozăveşti de exemplu văd constant blocaje pentru maşinile care coboară de pe Vasile Milea. Tot la Grozăveşti, pe sub pasaj, se respectă din părţi semnele de cedează trecerea şi semafoarele, de mă mir cum încă n-a trecut niciun tramvai peste nicio maşină.

acu’ un an la Grozăveşti. aia înaltă e clădirea primăriei, nu e ca şi cum domnul Oprescu e izolat de ce se întâmplă “în teren”.

În afară de faptul că “traficul rutier e foarte bun”, parcă scopul pasajului cunoscut acum drept pod* era să preia din traficul de pe Grant, acolo unde sunt blocajele adevărate. Ori asta încă nu se întâmplă, iar presa ori ne asigură că până la sfârşitul lui martie e gata, ori ne avertizează că e imposibil să se termine lucrările în aprilie dacă nu vine vremea bună.

Vă rog să mă contraziceţi dacă greşesc, dar ce sens are să vorbeşti la superlativ despre o lucrare care:

(1) nu e gata şi nu îşi îndeplineşte încă scopul iniţial.

(2) a blocat traficul în toate punctele prin care trece vreo 3 ani, iar acum că e semi-gata şi în sfârşit se circulă ca înainte, ne lăudăm cu traficul foarte bun dintr-o zonă care a fost întotdeauna ok-ish.

(3) a dus la schimbarea configuraţiei unor intersecţii a.î. avem acum blocaje mai mari ca înainte. să nu mai vorbim despre aberaţia cu sensul unic de pe splai, n-aveţi idee ce cozi se formează la 6 seara la ieşirea spre Crângaşi.

* Parcă podurile se construiau peste apă. Ştiu că e hipercorectitudine şi e trasă rău de păr, dar Podul Basarab există deja şi e o construcţie pietonală din zona gării cu acelaşi nume. A nu se confunda cu autostrada care este Pasajul Basarab.

Pentru că la fel ca mare parte din clădirile supra-etajate construite în ultimii ani, şi clădirea primăriei Bucureşti e lipsită de parcare. Ştiu asta nu pentru că aş avea ceva informaţii din subsolurile monstrului, ci pentru că dacă nici măcar numărul 01 al PMB nu are un loc de parcare decent, ci stă cocoţat pe trotuar, ceilalţi nu au nicio şansă. Măcar Vanghelie şi-a tras două locuri săpate în trotuar la sectorul 5, nu că ar fi de ajuns, dar e decent.

La primăria capitalei nu e nimic decent din punctul ăsta de vedere. Începând cu maşina lui Oprescu şi continuând cu nişte băeţi cu Logane albe pe care scrie “Inspecţie” cu care mă întâlnesc aproape în fiecare zi în trafic. Invariabil circulă pe banda de autobuze pe Elisabeta, invariabil fac stânga de pe prima bandă la podul Cotroceni. Totul ca să ajungă în faţa primăriei şi să-şi urce hardughiile pe trotuar, acolo unde nişte alţi băeţi au desenat câteva locuri de parcare cu vopsea albă. Fi-mi-ar silă.

Iar clădirea primăriei capitalei este desigur vizitată zilnic de un număr de persoane, care uneori mai vin şi cu maşina. Prin urmare, nu numai trotuarul, ci şi prima bandă, şi trotuarul de vizavi sunt ocupate de diverşi la orice oră din zi. Poze şi explicaţii first hand, uite-aici, nefiind din fericire singura care observă monstruozităţi din astea.

Aşa că hai să încercăm să facem ceva. Pe funcţionari n-o să-i convingem niciodată să nu-şi mai urce conservele pe trotuar, dar noi ăştia care avem treabă la primărie am putea să:

• Ne plimbăm până acolo cu bicicleta sau cu rolele, Splaiul Independenţei fiind o arteră cât de cât ok pentru astfel de activităţi. Cu excepţia celor 200 m din faţa primăriei unde pe pista de biciclete sunt urcate gipane (deşi bordura trotuarului respectiv are vreo 10 cm).
• Să luăm metroul până la Grozăveşti (vreo 500 m) de mers pe jos sau până la Semănătoarea (Petrache Poenaru) dacă avem timp de mişcare.
• Să ne suim în 601 sau 607 care au staţii din km în km pe Splai. NB: autobuzele astea n-au circulat până nu şi-a mutat Oprescu sediul aici, lăsând toată zona dependentă de metrou timp de vreo 6 luni.

Asta pentru că e mult prea simplu să ne uităm la alţii şi să-i înjurăm când şi tu şi eu ne-am duce la primărie şi am ocupa aceleaşi “locuri de parcare”. Şi pe bună dreptate, dacă de la oamenii din primărie nu poţi să te aştepţi la mai mult, de ce să ai pretenţii de la un gigel de rând. Petiţie anyone? Ştergătoare ridicate? Bombardat paznicii cu întrebări şi sesizări? Făcut cu mâna la garcea pe motorete şi tricicluri care se învârt pe acolo şi explicat doleanţele? 021-9544? Statul (sic!) cu mâinile în buzunar n-o să ridice maşinile.

Antenţie: De la Podul Cotroceni până la Semănătoarea, la Podul Ciurel unde începe de fapt splaiul, circulaţia se face în ambele sensuri pe dreapta Dâmboviţei — sensul normal de mers dinspre Lacul Morii înspre centru.

La ora 19 am făcut 8 minute de la Lacul Morii până la Unirea, doar pe Splai. Bliss!

Cea mai recentă găselniţă e închiderea completă a podului Grozăveşti. S-a întâmplat într-o luni de iulie, când nu mai erau studenţi cărora să li se blocheze accesul în Regie. Şi ni s-a spus că durează două luni, din care una a trecut, iar pe cealaltă o aşteptăm cu interes să se scurgă (probabil ca să putem să ne plângem din nou că termenele astea nu se respectă niciodată).

Până atunci însă, trebuie să găsim căi ocolitoare, iar dacă drumul spre serviciu te obligă să treci în fiecare dimineaţă prin zonă, chestia asta devine vitală. Sigur că cel mai simplu e să iei metroul — deşi aud că şi în subteran se lucrează şi la Unirea nu se poate face trecerea dintre magistrale. Dar e vorba despre trafic şi şoferi, prin urmare căutăm soluţii supraterane.

1. Pe la dreapta:

Pe la dreapta de destul de simplu, pentru că se poate folosi parcarea Carrefour Orhideea. De la podul Cotroceni se merge înainte şi se ignoră atenţionările de drum blocat, se intră în parcare şi se iese în şoseaua Plevnei. Am observat că parcarea e deschisă mai nou şi noaptea, aşa că mă gândesc că e soluţie viabilă 24/7. După ieşirea de la Carrefour se intră într-un sens giratoriu provizoriu şi se urmăresc semnele. Se iese în şoseaua Orhideelor şi se face iar dreapta atunci când se blochează drumul. Aşa ajungem în Regie, unde se poate lăsa maşina şi traversa Dâmboviţa cu pejosul. Alternativ se poate bea ieftin tare!

2. Pe la stânga

Cum punctele de interes sunt în principal pe partea cealaltă a Dâmboviţei, aceasta ar fi opţiunea cea mai des utilizată. În primul rând e bine de ştiut că între Podul Cotroceni şi Podul Grozăveşti se circulă pe ambele sensuri pe partea cu Petromul (senul înspre Eroilor). În al doilea rând, dacă facem stânga la Podul Cotroceni şi ajungem la Piaţa Leul putem foarte uşor ieşi pe splai între Grozăveşti şi Semănătoarea. Bulevardul Vasile Milea e teoretic tot închis. Practic în intersecţie e un panou mare care spune că OMV te aşteaptă şi că se poate ajunge până la el . Aşa că odată ce-am ignorat avertismentele cu Permis numai riveranilor, ajungem chiar la baza Podului Grozăveşti, de unde drumul te ghidează natural înspre prima ieşire pe splai.

Ambele variante au fost testate la ora 7 dimineaţa şi noaptea târziu şi, vară fiind, se circulă ca-n brânză. La ora 18:00 se aglomerază intersecţia de la Leul, dar de obicei e un garcea care descurcă problema. Sperăm că până se întoarce puhoiul de oameni din vacanţă vom aveam acces măcar pe pod, dacă la pasaj se pare că mai avem de salivat nişte luni bune.