Explicaţia e simplă: e mai ieftin decât la noi. Un search superficial pe Google întoarce pagini întregi de rezultate, firmuliţe şi personaje care se ocupă de toată birocraţia pentru 5-600 de euro. Nu numai că poţi să-ţi cumperi o maşină vechiuţă din vest şi s-o foloseşti fără să plăteşti taxele alea verzi care enervează pe toată lumea, dar băieţii se ocupă şi de rezidenţa ta temporară în Bulgaria sau de transferul maşinii pe alt nume în caz că n-ai energie pentru asemenea aventuri.

Nu ştiu cât de eficient e, în sensul că nu îmi e foarte clar cât de mare e economia, problema mea e alta. Vara asta s-au înmulţit maşinile înmatriculate în Bulgaria în ultimul hal. În Bucureşti, da. Chestia e că parcă sunt toate la fel: maşină născută în anii ’90, eventual un pic şleampătă, condusă nebuneşte de un bărbat de vârstă mijlocie. Nu-i bai, că am văzut şi câte-o femeie, conducând la fel de aiurea. Adică oamenii ăştia parcă nu conduc ca la Bucureşti, prea îţi taie faţa, prea nu ţin banda, prea habar n-au pe unde ar trebui să se încadreze ca să le fie simplu.

Şi-atunci, mă întreb: or fi bulgari pe bune sau doar băeţi de-ai noştri care au făcut o economie? Şi dacă sunt de-ai lor –  ce caută pe la noi şi de ce au numai maşini dubioase şi de ce conduc ca pe tarla? Voi ştiţi ceva?

În primul rând adresa este Şoseaua Pipera, nr. 49, e o clădire mare şi nouă, pe care scrie mare ce e. Adică Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Partea frumoasă e că sunt cât de cât bine organizaţi. Au o parcare mare (gratis), multe ghişee cu număr de ordine şi xeroxiştii şi dactilografii vizavi. Şi mai bine ar fi fost să ofere ei servicii de genul ăsta, dar deocamdată e bine şi aşa.

Ce se întâmplă acolo? Se dau examene pentru permis, se eliberează permise, se schimbă permise atunci când expiră. În mod normal, cine nu are permis şi vine să-l ridice, vine pe jos, aşa că e important de ştiut că la DRPCIV Pipera se poate ajunge cu autobuzul 135 sau cu metroul până la staţia Aurel Vlaicu. Practic din Barbu Văcărescu, mergând spre Băneasa, se face dreapta la intersecţia cu şoseaua Pipera, iar clădirea e imediat pe stânga.

Tot acolo însă se înmatriculează şi maşinile. Numere noi, numere provizorii, numere pentru maşinile care ies din leasing (dacă nu au deja numere permanente, pentru că de când am intrat în UE, maşinile produse în comunitate primesc direct din astea). Iar vestea şi mai bună e că nu durează deloc mult: după depunerea actelor un număr (chiar şi preferenţial) sau un permis nou e gata în vreo 2 ore. S-a terminat cu plecatul acasă pe jos şi revenitul a doua zi!

Personal am avut o singură dată treabă acolo, pentru o preschimbare de număr. Veneam de la RAR din Voluntari şi am făcut prostia de a merge pe centură şi apoi prin Pipera. Drumul a durat cam de două ori mai mult decât eliberarea numerelor, chiar şi preferenţiale. În rest am auzit numai de bine, aşa că dacă mai are are cineva de povestit aventuri pozitive sau negative de la DRPCIV, formularul de comentarii e jos.

Parcă n-aş sta să recreez lista cu acte necesare, că e cam diferită în funcţie de situaţie. Oricum, ideea e că e foarte simplu. Te programezi la RAR într-o dimineaţă şi în juma de oră ai scăpat. Înainte de asta vei fi trecut pe la CEC să plăteşti două taxe şi pe la finanţe să iei autovehiculul pe rolul personal de impozite (sau cum mama lui îi zice). Apoi încerci să ajungi din Voluntari în Pipera. Pe centură de lucrează şi se circulă oricum ca la porci, în oraş e deja oră de vârf. Deci noroc!

E timp să îţi revezi dosarul cu acte şi să te gândeşti cam de ce copii ai mai avea nevoie. În Pipera au făcut pui băieţii deştepţi de la Udrişte, deci nu-i problemă. Îţi aranjază ei dosarul pentru 10 RON.

Iar la ghişeu… numerele noi vin în 2 ore şi alea la rând, şi alea preferenţiale, oamenii sunt zâmbitori şi binevoitori, mai ales când te anunţă că tocmai se dau numerele cu WCx, deci ar fi bine să îţi iei preferenţial. Dacă ai ce, că numere drăguţe nu mai avem demult.