Tot azi, oră de vârf, intersecția dintre Mircea Vodă și Bulevardul Unirii, pe singura parte pe unde nu e voie la stânga. Eu bineînțeles pe ultima bandă, cu intenția precisă repede înainte că mă grăbesc. În fața mea o Dacie albă cu un conducător auto cu mâna stângă în ghips, atârnată de geam. Deja sună promițător.

Așa cum era de așteptat, ciungul vrea la stânga. Eu mă înfig în claxon (ok, nu fac din astea prea des, de obicei ocolesc pur și simplu sau în cel mai rău caz aștept) și mă înfig în claxon și mă înfig în claxon așteptând așteptând așteptând reacția normală – să plece naibii înainte și gata. Iar ciungul nu și nu și nu, ridică un deget mijlociu bandajat la mine (???), până când îi vine ideea genială să deschidă ușa mașinii, să se întoarcă și să țipe:

– Da’ de ce claxonezi ********, ești nebună?!!
– Pentru că nu se face stânga, i-di-o-tu-le!

…răspund eu, scoțând capul pe geam ca ultimul țăran și cu degetele încă pe claxon.

La care toată coloana care aștepta să facă stânga de pe sensul celălalt (unde e voie), care era la 20 de centimetri de noi, începe să râdă, pardon, începe să se țină cu mâinile de burtă de râs, de uitaseră toți de trafic intersecție și celelalte. :))))

Într-un final, idiotul a luat-o înainte. Nu ca să îmi facă mie pe plac, ci pentru că oricum nimeni din asistență nu i-ar fi făcut loc să treacă spre stânga. I-di-o-tu-le.

Follow