Două întrebări retorice

Cum faci să pleci cu mașina pe ninsoare, când abia se face ziuă, fără să dai jos zăpada de pe faruri?

Cum faci să ai un Cayenne și să nu-ți pese că ninge, și totuși să conduci cu luneta acoperită de zăpadă?

Bonus: De ce simte mai toată lumea nevoia să se laude că a plecat de-acasă înainte să se încălzească mașina, că nu vedeau nimic prin parbriz, că alunecă pe polei și alte din astea?

Pe stradute

Pozitionare geografica: straduta din Bucuresti, cu sens unic, masini parcate pe ambele parti, practic circulandu-se pe o banda, printre blocuri, unde masinile de deszapezire nu intra niciodata.

Conditii meteo: ger, zapada pe jos, sleauri cu gheata, val de zapada strans intre banda de circulatie si masinile parcate.

Intrebari: care este atitudinea potrivita atunci cand ai in fata o masina care se chinuie sa faca o parcare laterala in astfel de conditii? Claxonezi ca nu se misca mai repede? Il presezi? Ce rost are sa opresti in dreptul portierei mele si sa imi spui sa ma dau mai intr-o parte, ca nu ai tu loc sa treci, atat timp cat ma vezi ca vreau sa ies si manevrez cu atentie sa nu raman blocat pe sleaurile de gheata (desi sunt dotat cu anvelope adecvate sezonului)? Cum crezi ca ies daca tu esti in drumul meu? Cum crezi ca treci tu de mine? Ma obligi sa deschid geamul din dreptul pasagerului, sa iti pun intrebarile de mai sus si sa rad de fata ta tampa atunci cand reflectezi la ce ai facut.

Intrebari si sfaturi complementare: Ce faci cand, aflandu-te pe o astfel de straduta, in fata ta, ramane blocat si patineaza fara scapare unul cu cauciucuri de vara? Il claxonezi? Il presezi ca mai sus? Ii umpli frigiderul? Te dai jos si il impingi? Care crezi ca este solutia care te va duce mai repede acasa, la caldura?

Una adormită

14012010127

E neclară poza pentru că era dimineața devreme și până și telefonul îmi era adormit. Dar să vă explic. Din Audi-ul ăla parcat în fața barierei de la TNB a ieșit o domnișoară, a încuiat fără nicio problemă mașina și s-a dus la metrou. Wtf? Parcă nesimțiții le parcau pe trotuarul de lângă metrou și mai rămâneau blocați pe-acolo, dar în halul ăsta?

Re-asfaltarea

Pe mine m-a șocat la modul sincer felul în care arătau străzile după ce s-a topit zăpada. Parcă n-a mai fost niciodată așa rău: șine de tramvai sărite, gropi și gropulețe și cratere, petice căzute și piatră cubică stricată. O simt pe pielea mașinii în fiecare zi, chiar când ies din parcare: groapa din mijlocul drumului, odată monumentală, apoi acoperită cu nisip este acum o gaură care nu poate fi evitată.

Ei bine, vestea bună e că s-a început peticirea. Ăia care construiesc de zor la Pasajul Basarab și țin Podul Grozăvești blocat au turnat asfalt în prima zi lucrătoare a anului. Nu comentez că trebuia să fie gata circul la 2 luni după ce l-au început (pe 20 iulie), nici că s-au mai lăudat o dată prin decembrie că-i dau drumul. Măcar nu-i offroad.

Iar pe alte artere se mai blochează din când în când circulația pe o bandă și stau niște băieți și toarnă ceva. Nu e cea mai bună soluție, adică na, din punctul meu de vedere n-ar fi trebuit să se simtă zăpada deloc, da’ măcar e ceva. S-au acoperit găuricile de la Muncii de deasupra pasajului, mai o crăpătură din aia lunguiață pe Mihai Bravu, mai o șină sărită de prin centru. Numai speed bumpurile au rămas cum le-a lăsat plugul când a trecut și le-a scos din țâțâni. Cu șuruburi din alea ieșite din asfalt și bucăți aruncate între mașinile parcate. Singura concluzie rațională e că nu mai vrem zăpadă. Nu suntem în stare. 😛

Mașină + iPod = degeaba

Când mi-am schimbat mașina, mi-au marketat-o ăia în sus și în jos că are mufă pentru iPod. Nu m-a interesat. Nu eram posesoare de gadget din ăla și mă lăsa rece. Dar mi-am imaginat că tre să fie șmecher, adică să fie ceva nemaivăzut, cu totul integrat, să vadă mașina adică ce ascult io de pe iPod.

Între timp s-a tras la sorți și-am primit un “mp4 player cu touchscreen”. Inutilă jucărie, mai ales că e dependentă de wifi și fără n-are niciun farmec. Dar mi-am adus într-o zi aminte de mufă și-am zis că tre să încerc. Că ar fi mult prea mișto să nu mai trebuiască să ard cd-uri evăr evăr și să am la dispoziție în mașină mii de melodii. 😀

Așa că mi-am luat căutătura de femeie și m-am uitat la mufa aia. Jack, ce altceva poa să fie, 3,5. M-am uitat și la iPod. Jack, ce poa să fie, 3,5. Zic bun așa. Știu ce caut. Cel mai simplu cablu din lume și drumul spre unlimited car fun e liber. Și-am căutat. Cred că vreo două săptămâni legate am tot intrat și întrebat prin orice magazin de fire. Și nimic. Nimeni nu vindea cel mai simplu cablu din lume.

L-am găsit într-un final, anul trecut chiar. Numai că e degeaba. Se potrivește, ăla e, căutătura mea de femeie a avut dreptate ca întotdeauna :P, numai că e ca și cum n-ar fi.

În naivitatea mea speram că o să pot folosi butoanele de la mașină. Mnope, nothing works. Iar ideea de a sta cu iPod-ul în brațe să cauți cântece sau măcar să dai next e pur și simplu nașpa. Adică ar trebui interzisă. Ce telefoane nene și amenzi pe tema asta, să vezi accidente provocate de femei cărora nu li se lipește degetul de ecranul iPod-ului și uită de trafic. 🙁

Se aude prost. Dacă mișc de cablu se aude și mai prost. Cu bâzâituri și tot tacâmul. Plus că e lame să vezi pe ditai ecranul de bord că asculți muzică la Aux, când tu ai dat bani pe o mașină echipată cu mufă pentru iPod. Mă rog, io nu, da’ am senzația că au fost domnișoare atrase și de minunea asta.

Mă gândesc că ar trebui să fie relativ oke când mergi la drum lung și ai un copilot să schimbe muzica. Dar în rest, e degeaba. E ca și cum te-ai uita la Avatar pe televizorul cu tub a lu’ bunica. 🙁