Vecinii și parcarea

Pe strada mea se asfaltează. Vești excelente de altfel, pentru că în mod normal strada mea e o groapă. În stil românesc, totul a început ieri dimineață la 8 fix cu schimbatul bordurilor — doar trei zile, după cum m-au asigurat muncitorii.

Dacă se schimbă bordurile înseamnă că locurile de parcare de la primărie alocate blocului nostru nu mai sunt disponibile. Practic în momentul ăsta în parcare tronează un munte de asfalt înalt cât mine și oarecum scary, că nu-mi dau seamă de unde a ieșit. Și mai practic, nu mai avem locuri de parcare.

Ieri dimineață la 8 când au venit muncitorii, am ieșit cu mic cu mare să mutăm mașinile. Fiecare a lăsat-o pe unde s-a putut, ba blocând un garaj, ba sub un balcon, ba pe strada de alături, cu câteva excepții:

– vecinul 1, să-i spunem racer in disguise pentru că are o mașină șmecheră deși e familist, care era deja plecat.

– vecinul 2, să-l numim from another life, pentru că ne cunoșteam înainte să mă mut eu aici, care n-are loc de la primărie și parchează sub balconul meu.

– vecinul 3, să-i spunem the most obvious person, pentru că știm cum îl cheamă și câți ani are numai din numărul de la mașină; el n-a fost de găsit.

– vecinul 4, the nenea, care a plecat mai târziu.

Am mutat deci mașinile pe partea cealaltă a străzii, mi-am ales un loc minunat, pe care l-am găsit iar gol când m-am întors aseară târziu. Mă și gândeam că oamenii au fost de treabă și na, respectăm o convenție nescrisă zilele astea și rămâne așa.

Azi în schimb, revenind din oraș ultima, ca de obicei am constat că muntele de borduri dezmembrate s-a dublat și că vecinii mei au parcat după cum urmează:

– vecinul 1 pe locul vecinului 2.

– vecinul 2 nu pare să fi avut vreo problemă cu asta, deși mie obișnuia să-mi ridice ștergătoarele în momente asemănătoare; a parcat unde îmi lăsasem eu mașina ieri.

– vecinul 3 după colț; băiat decent.

– vecinul 4 atât de sub balconul meu încât în momentul ăsta șed peste mașina lui.

Ceilalți au ocupat exact aceleași locuri ca ieri.

Ce e greșit în povestea asta? Bineînțeles că mașina mea, care a rămas pe dinafară. Cum uneori nu mă lasă norocul la nevoie însă, am mai găsit un loc prin apropiere, desigur într-o baltă, dar la 11 noaptea nu mai ai pretenții din astea. Că fix azi m-am încălțat în balerini de pânză a fost o coincidență. Dar măcar am avut unde să parchez.

În schimb mă întreb:

– vecinul 1 n-ar fi trebuit să caute alte soluții, având în vedere că toată lumea respectă locul de parcare al vecinului 2 în condiții normale?

– vecinul 2 n-ar fi trebuit să ia atitudine față de vecinul 1 așa cum făcea cu mine?

– vecinul 4 n-ar fi trebuit să ocupe orice alt loc în afară de sub-balconul meu?

Răspunsul social acceptat e că nu. It’s a rat race, iar probleme apar numai atunci când tu ajungi ultimul acasă. Atunci când tu nu respecți convențiile mai mult sau mai puțin scrise, când ocupi locurile altora deși ai garaj și când lași apoi bilețele anonime în parbriz, totul e mai mult decât ok. Hai cu bordurile alea odată.

Lectia #3: Ambreiajul

Motto: Scoala de soferi te invata sa iei permisul, nu sa conduci.

Vorbeam zilele trecute cu cineva despre instructorii auto: cat de nemaipomeniti soferi sunt si cum tot ce spun ei este sfant din punct de vedere al soferiei. Nimic mai fals: oamenii aia conduc la fel de mult ca un corporatist sau chiar si mai putin, daca ne gandim ca, uneori se intampla ca nici pana la munca nu se duc cu masina, studentul venind direct la ei acasa. In marea majoritate a timpului sunt atenti doar ca elevului sa nu ii scape volanul din mana sau sa nu ii moara motorul. Totul la fenomenala viteza de 35 de km/h. In afara de bolile specifice (hernie de disc careva?) si de parcari laterale, activitatea lor nu presupune prea multe tangente cu condusul in sine.

Dar de unde ma apucase pe mine? Ati observat cum toate femeile majoritatea soferilor apasa foarte des ambreiajul? De fiecare data cand piciorul drept se duce spre frana, piciorul stang se ridica si el. La fel si la intrarea in curba… Citand din clasici: “isn’t that cute?!!? BUT IS WRONG!”. Ambreiajul se foloseste doar la plecarea de pe loc, oprirea totala si schimbarea vitezelor.

Pentru a explica un pic de ce este incorect, trebuie inceput cu baza: masinile sunt puse in miscare de catre motor prin intermediul rotilor motrice. Motorul trage/impinge masina dupa el. Ce se intampla atunci cand apasam ambreiajul? Motorul se decupleaza de roti. Isi mai aduce cineva aminte de la ora de fizica din liceu ce se intampla intr-un sistem inertial cu corpurile aflate in miscare? Tind sa isi pastreze miscarea rectilinie regulata (neaccelerata) daca asupra lor nu actioneaza nicio forta. Mai pe romaneste: masina tinde sa mearga drept inainte, rotile din fata avand doar rolul de a se opune miscarii, nu si tragand masina dupa ele.

Practic, se intampla in felul urmator: se pierde frana de motor, masina se lasa pe fata, centrul de greutate se ridica, aderenta rotilor din spate scade. Daca urmeaza o schimbare  de directie in acest moment, in cazul pasagerilor din spate mai sensibili se instaureaza o senzatie de rau de masina, cauzata de leganatul haotic. Ce se intampla in cazul unei schimbari mai bruste? Aderenta aia scazuta a rotilor din spate le permite acestora sa zboare in directia opusa virajului, ceea ce poate fi amuzant. Sau nu.

Cum ar fi procedura corecta? Pai, ar trebui sa ai in vedere ca, pe la mijlocul curbei, masina sa fie in stare sa accelereze, pentru a o scoate fluent din ea. Pentru asta, ar cam trebui sa fie in viteza si intr-o turatie in care sa dezvolte suficent cuplu. Nu are sens sa fii intr-a patra la 1200 de ture, caci atunci acceleratia nu prea se simte. Daca ai o masina la care se simte puternic lag-ul turbinei, e bine sa accelerezi putin inainte de curba. Aici e cam “pe incercate “sau, ma rog, dupa cum va dicteaza experienta. Motorul se va comporta de fiecare data la fel.

Vei intreba poate: “Da, dar nu mi se va opri motorul daca apas frana fara sa apas ambreiajul?”. Ba da, dar doar daca mergi la fel de prost si de incet ca in scoala de soferi. Fa cateva teste de incetinire intr-un loc in care lumea nu se va uita ciudat la tine!

Deci: nu mai apasa ambreiajul ca sa incetinesti/reglezi viteza! E gresit.

Acum, sunt si eu curios: ti-a spus instructorul despre cele de mai sus? Pe mine m-a invatat doar partea cu apasatul acceleratiei la iesirea din curba.

Scris de nashu_mare

Parcare genială

Cum stăteam în lunea Paștelui la o trecere de pietoni, așteptând verdele, apare artistic bemveul de mai jos. Contrar oricăror așteptări de bun simț, melteanul își PARCHEAZĂ mașina în poziția care se vede în poză, se dă jos și pleacă la plimbare.

Considerente:

– era lunea Paștelui, locuri cât cuprinde

– nu exagerez când spun că a parcat mașina în poziția respectivă,  a avut nevoie de niște manevre

– tanti din poză s-a dat la o parte să-i facă loc; nu că aș fi de acord cu așteptatul verdelui în stradă și nu pe trotuar…

– nu știu dacă mai contează că e pe trecerea de pietoni și în intersecție, mai important e că e ÎN MIJLOCUL DRUMULUI. Nu-i genial?