La întrecere

2 martie, 2010
Necategorizat | Comentarii?

Cică m-am tot ţinut după un băiat care avea maşină ca a mea. Şi el după mine. Am traversat oraşul pe-acelaşi drum, deja eram prieteni. Îmi şi imaginam că o să coboare geamul şi o să mă întrebe de culoare. Pe principiul noaptea toate pisicile sunt gri. Doar la ultima intersecţie înainte de casă m-am prins că probabil numai pe mine mă incită uitatul la maşini ca ale mele pe stradă, aşa admirativ, pentru că băiatul nici nu mă remarcase. Sunt o ciudată. 🙁

Reacții

Lasă un comentariu




  • Ars poetica

    În 2007 căutam un loc de dat cu capul pentru că traficul de Bucureşti devenise insuportabil. Între timp lucrurile s-au schimbat - în bine! - iar azi dintrafic.net a devenit un loc de discuţii despre întâmplările ieşite din comun în trafic, despre psihologia şoferului şi despre cum să facem oraşul mai frumos.