Radarele fixe de pe DN1

7 septembrie, 2009
Necategorizat | 3 reacţii

Din sursă sigură ştim că încă există şi sunt funcţionale, de fapt, sunt singurele din ţară de la care te poţi trezi cu amenzi acasă (durează între una şi trei luni). Prin urmare, ce facem dacă avem drum până la Braşov şi lipsă detector de radar? Urmărim indicaţiile primite de la cei mai umblaţi.

Cele mai multe radare fixe de pe DN1 sunt între Bucureşti şi Ploieşti. Seria începe chiar înainte de ieşirea din oraş, cu intersecţia cu Bulevardul Aerogării şi continuă glorios cu cel din dreptul INMH (pe ambele sensuri) şi cu cel din zona intersecţiei cu Şoseaua Privighetorilor — aka drumul spre Pipera, tot şi la dus şi la întors. Vestea bună e că zona e aglomerată la orice oră din zi şi din noapte, din cauza săpăturilor la pasajul Băneasa, aşa că şansele de a fi prins de radare sunt mici.

După ieşirea din Bucureşti lucrurile se complică, iar radarele ar trebui învăţate pe dinafară: imediat după pod (cel peste centură), în dreptul benzinăriei Lukoil şi la ieşirea din Otopeni, la intersecţia cu drumul care merge spre aeroport. Apoi, ca o poezie, Baloteşti, Tâncăbeşti, Ciolpani, Potigrafu, Puchenii Mari, Bărcăneşti. Cele din urmă sunt greu de ratat, pentru că toată lumea încetineşte, pentru că se văd agăţate de pasarele sau pe stâlpii de pe margine.

Urmează cele două de pe centura Ploieştiului, la intersecţia cu DN1 A care merge spre Buftea şi la ieşirea de pe centură — nu ştiu dacă mai sunt de actualitate pentru că centura Ploieştiului a devenit o scurtătură de evitat, pentru că se lucrează.

Drumul e lin apoi, până la la capătul „autostrăzii” dintre Ploieşti şi Câmpina, unde sunt nişte camere de supraveghere pe o pasarelă. Urmează Breaza, ieşirea din Comarnic şi intrarea în Sinaia (imediat după intersecţia cu drumul spre Târgovişte, aproape de varianta spre Gară). În Sinaia mai sunt un radar în centru, dar mă gândesc că cine chiar se grăbeşte va folosi centura, pentru că prin centru trebuie oricum oprit la trecerile de pietoni. Atenţie, pentru că şi la capătul nordic al variantei e un radar. În Buşteni nu mai avem cum să scăpăm de trecerile de pietoni, dar măcar de radarul de la intersecţia cu drumul spre Gura Diham să trecem fără peripeţii. În final, ultimul radar se află în Azuga, după care drumul continuă fără alte elemente intruzive.

Informaţiile de mai sus nu sunt 100% confirmate, aşa că orice comentarii sunt de mare ajutor. Am observat că în afară de radarele şi camerele fixe, poliţia are echipaje plasate în zonele unde limita de viteză e 100 (deci în afara localităţilor) şi unde toată lumea încearcă să recupereze timpul pierdut.

Cât despre amenzile care vin acasă, nu e un mit! Chiar şi după jumătate de an, proprietarul maşinii (sau utilizatorul, dacă aceasta este în leasing) primeşte prin poştă o somaţie prin care trebuie să declare cine a condus maşina la momentul respectiv. Urmează amendă (şi suspendarea permisului pentru abateri grave), aşa că e util să aveţi membri ai familiei care au carnet dar nu conduc 😀

Reacții

3 reacții la “Radarele fixe de pe DN1”

  1. nashu_mare pe 7 septembrie 2009 09:10

    Corectie, nu toate camerele dau amenda de viteza (radar). De exemplu, in Bucuresti nu (mai) e niciuna. Majoritatea sunt camere de supraveghere. Nu le stiu pe de rost pe alea care dau amenda pentru depasirea vitezei dar sunt cele care sunt „dublate” de inca inca un dispozitiv si sunt orientate sa te ia din spate.

    Pe de alta parte dpdv legislativ, amenda se prescrie daca in termen de 6 luni de la constatarea contraventiei nu s-a intocmit PV de constatare (adica ei trebuie sa te intrebe mai intai cine a condus si tu chiar sa le raspunzi) si daca, de la data intocmirii procesului verbal, nu ti-a fost adus la cunostinta in termen de o luna. Asta inseamna, de obicei, „nu te-ai dus sa il ridici de la posta” dar exista si procedura afisarii la domiciliul contravenientului (adica sa ti-l lipeasca de usa). Dar de cate ori ai auzit de varianta asta? 😀

  2. mih pe 8 septembrie 2009 01:28

    Dupa cum spune si nashu’, 90% dintre camerele de pe strazi sunt irelevante, doar pentru „supraveghere trafic”. Si asta nu pentru ca nu ar fi vrut politistii sa le foloseasca drept detectoare de viteza, ci pentru ca nu au fost omologate — e prea nesigura estimarea, si te poti trezi cu aberatii ca in Anglia unde au primit amenzi oamenii pentru masini parcate. In curte.

    Pe de alta parte, detectorul de radar este de asemenea irelevant cand vine vorba de aceste minunatii, pentru ca nu folosesc nici un fel de unde radio/laser/etc. pentru detectarea vitezei — sunt niste fire ingropate in drum la o distanta de N metri unul de celalalt, iar trecerea masinii induce un curent electric. Cunoscandu-se distanta dintre fire, se calculeaza viteza de deplasare; nu prea ai cum sa le fentezi, iar camera e doar pentru „snaphsot”. Desigur, exista totusi o solutie: GPS+fisier cu pozitiile camerelor. Problema este ca fisierul ala are chiar toate camerele de peste tot (inclusiv cele de supraveghere) asa ca pana la urma depinde de experienta si intuitie sa le nimeresti pe cele corecte.

    Revenind la DN1, alea „rele” sunt relativ usor de remarcat pentru ca sunt ditai stalpii si cutiile montate pe ambele parti ale drumului, fata de cele de supravegere care arata ca niste semisfere si de obicei sunt doar pe o singura parte sau pe mijloc.

    La cat mai putine contributii la buget! 🙂

  3. nashu_mare pe 8 septembrie 2009 10:02

    De fapt firele ingropate in asfalt sunt niste bobine care genereaza un camp magnetic. La trecerea unui obiect metalic prin dreptul lor (a se citi „masina”) respectivul camp magnetic este perturbat, existand undeva o mica electronica ce sesizeaza chestia asta.

    PS: exista fisiere si doar cu camerele fixe (de exemplu aici) dar nu am mai verificat de multa vreme acuratetea lor. Probabil au inca si camerele Gatso, a caror utilizare a fost suspendata de ceva timp. Nu stiu, am dezactivat avertisarile din GPS, ca sunt destul de banale localizarile camerelor de pe DN1, ca sa mai am si un bipait in plus in masina.

Lasă un comentariu




  • Ars poetica

    În 2007 căutam un loc de dat cu capul pentru că traficul de Bucureşti devenise insuportabil. Între timp lucrurile s-au schimbat - în bine! - iar azi dintrafic.net a devenit un loc de discuţii despre întâmplările ieşite din comun în trafic, despre psihologia şoferului şi despre cum să facem oraşul mai frumos.