Radarele fixe de pe DN1

Din sursă sigură știm că încă există și sunt funcționale, de fapt, sunt singurele din țară de la care te poți trezi cu amenzi acasă (durează între una și trei luni). Prin urmare, ce facem dacă avem drum până la Brașov și lipsă detector de radar? Urmărim indicațiile primite de la cei mai umblați.

Cele mai multe radare fixe de pe DN1 sunt între București și Ploiești. Seria începe chiar înainte de ieșirea din oraș, cu intersecția cu Bulevardul Aerogării și continuă glorios cu cel din dreptul INMH (pe ambele sensuri) și cu cel din zona intersecției cu Șoseaua Privighetorilor — aka drumul spre Pipera, tot și la dus și la întors. Vestea bună e că zona e aglomerată la orice oră din zi și din noapte, din cauza săpăturilor la pasajul Băneasa, așa că șansele de a fi prins de radare sunt mici.

După ieșirea din București lucrurile se complică, iar radarele ar trebui învățate pe dinafară: imediat după pod (cel peste centură), în dreptul benzinăriei Lukoil și la ieșirea din Otopeni, la intersecția cu drumul care merge spre aeroport. Apoi, ca o poezie, Balotești, Tâncăbești, Ciolpani, Potigrafu, Puchenii Mari, Bărcănești. Cele din urmă sunt greu de ratat, pentru că toată lumea încetinește, pentru că se văd agățate de pasarele sau pe stâlpii de pe margine.

Urmează cele două de pe centura Ploieștiului, la intersecția cu DN1 A care merge spre Buftea și la ieșirea de pe centură — nu știu dacă mai sunt de actualitate pentru că centura Ploieștiului a devenit o scurtătură de evitat, pentru că se lucrează.

Drumul e lin apoi, până la la capătul “autostrăzii” dintre Ploiești și Câmpina, unde sunt niște camere de supraveghere pe o pasarelă. Urmează Breaza, ieșirea din Comarnic și intrarea în Sinaia (imediat după intersecția cu drumul spre Târgoviște, aproape de varianta spre Gară). În Sinaia mai sunt un radar în centru, dar mă gândesc că cine chiar se grăbește va folosi centura, pentru că prin centru trebuie oricum oprit la trecerile de pietoni. Atenție, pentru că și la capătul nordic al variantei e un radar. În Bușteni nu mai avem cum să scăpăm de trecerile de pietoni, dar măcar de radarul de la intersecția cu drumul spre Gura Diham să trecem fără peripeții. În final, ultimul radar se află în Azuga, după care drumul continuă fără alte elemente intruzive.

Informațiile de mai sus nu sunt 100% confirmate, așa că orice comentarii sunt de mare ajutor. Am observat că în afară de radarele și camerele fixe, poliția are echipaje plasate în zonele unde limita de viteză e 100 (deci în afara localităților) și unde toată lumea încearcă să recupereze timpul pierdut.

Cât despre amenzile care vin acasă, nu e un mit! Chiar și după jumătate de an, proprietarul mașinii (sau utilizatorul, dacă aceasta este în leasing) primește prin poștă o somație prin care trebuie să declare cine a condus mașina la momentul respectiv. Urmează amendă (și suspendarea permisului pentru abateri grave), așa că e util să aveți membri ai familiei care au carnet dar nu conduc 😀

3 thoughts on “Radarele fixe de pe DN1”

  1. Corectie, nu toate camerele dau amenda de viteza (radar). De exemplu, in Bucuresti nu (mai) e niciuna. Majoritatea sunt camere de supraveghere. Nu le stiu pe de rost pe alea care dau amenda pentru depasirea vitezei dar sunt cele care sunt “dublate” de inca inca un dispozitiv si sunt orientate sa te ia din spate.

    Pe de alta parte dpdv legislativ, amenda se prescrie daca in termen de 6 luni de la constatarea contraventiei nu s-a intocmit PV de constatare (adica ei trebuie sa te intrebe mai intai cine a condus si tu chiar sa le raspunzi) si daca, de la data intocmirii procesului verbal, nu ti-a fost adus la cunostinta in termen de o luna. Asta inseamna, de obicei, “nu te-ai dus sa il ridici de la posta” dar exista si procedura afisarii la domiciliul contravenientului (adica sa ti-l lipeasca de usa). Dar de cate ori ai auzit de varianta asta? 😀

  2. Dupa cum spune si nashu’, 90% dintre camerele de pe strazi sunt irelevante, doar pentru “supraveghere trafic”. Si asta nu pentru ca nu ar fi vrut politistii sa le foloseasca drept detectoare de viteza, ci pentru ca nu au fost omologate — e prea nesigura estimarea, si te poti trezi cu aberatii ca in Anglia unde au primit amenzi oamenii pentru masini parcate. In curte.

    Pe de alta parte, detectorul de radar este de asemenea irelevant cand vine vorba de aceste minunatii, pentru ca nu folosesc nici un fel de unde radio/laser/etc. pentru detectarea vitezei — sunt niste fire ingropate in drum la o distanta de N metri unul de celalalt, iar trecerea masinii induce un curent electric. Cunoscandu-se distanta dintre fire, se calculeaza viteza de deplasare; nu prea ai cum sa le fentezi, iar camera e doar pentru “snaphsot”. Desigur, exista totusi o solutie: GPS+fisier cu pozitiile camerelor. Problema este ca fisierul ala are chiar toate camerele de peste tot (inclusiv cele de supraveghere) asa ca pana la urma depinde de experienta si intuitie sa le nimeresti pe cele corecte.

    Revenind la DN1, alea “rele” sunt relativ usor de remarcat pentru ca sunt ditai stalpii si cutiile montate pe ambele parti ale drumului, fata de cele de supravegere care arata ca niste semisfere si de obicei sunt doar pe o singura parte sau pe mijloc.

    La cat mai putine contributii la buget! 🙂

  3. De fapt firele ingropate in asfalt sunt niste bobine care genereaza un camp magnetic. La trecerea unui obiect metalic prin dreptul lor (a se citi “masina”) respectivul camp magnetic este perturbat, existand undeva o mica electronica ce sesizeaza chestia asta.

    PS: exista fisiere si doar cu camerele fixe (de exemplu aici) dar nu am mai verificat de multa vreme acuratetea lor. Probabil au inca si camerele Gatso, a caror utilizare a fost suspendata de ceva timp. Nu stiu, am dezactivat avertisarile din GPS, ca sunt destul de banale localizarile camerelor de pe DN1, ca sa mai am si un bipait in plus in masina.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *