Și afară plouă, plouă…

Încă din copilărie știu că în București plouă pe sectoare. Dacă se inunda Tineretului, cu siguranță la Piața Romană era soare. Dacă era furtună în 1 Mai, pe șoseaua Văcărești era totul de un calm proverbial, cel dinainte furtunii, cu siguranță. Cert e că întotdeauna aveam timp să ajung din parc în casă înainte să înceapă să toarne. 😀

Am locuit aproape toată viața într-o groapă, un cartier construit de-a lungul unei șosele săpate într-un deal. Sigur că pare de domeniul fantasticului ca în București să existe dealuri și văi, dar e perfect posibil, iar efectele sunt evidente. Mai mult de atât, locuiam vizavi de o mlaștină. Transformată la suprafață în parc pe la sfârșitul anilor ’80, fundătura respectivă și-a păstrat însă caraterul “acvatic” în sensul că dacă plouă cât de puțin parcul se transformă în heleșteu, lacul din apropiere dă pe-afară iar șoseaua (ditai bulevardul cu 2 benzi pe sens) devine o continuare normală a acestuia.

Așa că n-am nevoie, cu tot respectul, să mi se spună on national TV că bulevardul Tineretului e iar inundat, că Apa Nova se ocupă, că stă poliția la Șincai să nu mai treacă nimeni și că vai! pietonii au fost stropiți de mașinile care treceau prin bălți cu viteză. Ar fi însă ceva dacă nu s-ar întâmpla de fiecare dată când toarnă un pic mai tare.

Sâmbătă am ajuns în cartier după ce se oprise furtuna. Am ocolit în cunoștință de cauză bulevardul, am tras două cruci când am cotit pe străduță știind perfect în fața cărui pom se adună apa și am ajuns acasă safe and sound. Iar dacă în Tineretului nu mai ploua, conform axiomei cu care am început, prin alte părți era prăpăd. Ce nu știam, de exemplu, e cum se inundă intersecția de la Baba Novac, în care apropo, se lucrează, sunt decopertate vreo 4 benzi:

Sau că parcarea mea actuală se poate transforma în lac cât ai zice pește (sorry for the bad joke :P), nici că la baza blocului se pot aduna vreo 20 cm de apă care inundă garaje și udă ditai fundație de bloc rezistent. Și nici cum e să te depășească un taximetrist nesimțit prin dreapta și să te acopere efectiv cu apă astfel încât pentru 30 de secunde nu se mai vede nimic în nicio direcție.


(iar poza de mai sus e făcută în vârful unui deal)

Așa că dacă deplângea cineva Bucureștiul că nu are ieșire la mare sau la Dunăre, eu mă gândesc serios să-mi fac cadou o barcă pneumatică. Pentru că nu se știe niciodată când n-o să mai pot să ies din casă sau din parcare. 😛

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *