Sfaturi pentru un septembrie în trafic

It’s that time of the year again!

E abia începutul lui septembrie și nu mai putem să negăm ce se întâmplă pe străzi. Șoferii s-au întors din concediu, activitățile comerciale își reiau avântul tomnatic, în curând elevii și studenții vor reîncepe să tranziteze orașul și cu ei profesorii și părinții. A venit toamna și Bucureștiul e din nou aglomerat.

Ce putem face pentru a nu pierde foarte mult timp prin trafic?

1. Schimbă-ți radical programul

Pare complet irealizabil și probabil pentru majoritatea chiar este. Dar dacă toamna e anotimpul schimbărilor e foarte posibil să fi trecut și tu printr-o modificare de job, de situație locativă, de interese generale (poate te-ai apucat de sport) — iar asta ar putea atrage de la sine un alt traseu zilnic prin oraș. Gâdește-te ce drumuri inutile ai putea elimina din program, vezi dacă nu poți muta sala dimineața în loc de seara după muncă și găsește-ți alt traseu — mai simplu! — prin oraș.

2. Dacă o schimbare majoră e imposibilă pentru tine, încearcă să pleci mai devreme de-acasă

Traficul de dimineață o un puzzle cu multe variabile, dar e posibil să descoperi că 10 minute mai puțin la somn îți pot economisi 30 per total. Cam același lucru se aplică și seara: sunt convinsă că ai observat că dacă rupi ușa înainte de 18:00 ajungi mult mai repede acasă și dacă tot vii la serviciu dimineața devreme, nu văd de ce n-ai putea face asta zilnic.

3. Mergi pe jos

Mai avem cel puțin o lună de vreme bună anul ăsta, așa că e perioada perfectă pentru plimbări prelungite. Vremea ține cu tine — nu e nici frig, dar nici prea cald — așa că în loc să te înghesui pe străzi cu alți șoferi, ai putea foarte bine să faci mișcare până la birou, să cunoști orașul și să-ți acorzi timpul zilnic necesar pentru tine. E eco și sănătos și te scapă de un stres important.

4. Încearcă să împarți mașina cu altcineva

Despre car pooling se vorbește de multă vreme, dar mentalitatea de șoferi de București ne împiedică să punem la cale un sistem organizat. Numai că lucrurile sunt mult mai simple de-atât: nu e nevoie nici măcar să ai un program zilnic constant (eu nu am, de exemplu), dar atunci când se ivește oportunitatea, n-o lăsa să treacă! De câte ori n-ai ieșit cu prietenii ca să descoperi că ați venit toți cu mașina și că plecați în aceeași direcție? Sigur nu ai un coleg de serviciu care ar putea să ia și pe tine la bord într-o zi în care nu trebuie să ajungi în foarte multe locuri?

5. Cel mai important lucru: nu te mai stresa!

Septembrie vine în fiecare an și sunt convinsă că în trei săptămâni vei uita ce-i aia trafic de vară. Vei ști din nou să estimezi durata drumului, îți vei aduce aminte de scurtături. Trăim într-un oraș al mașinilor și lucrurile își urmează cursul natural. Dacă nu poți controla situația, atunci de ce să te enervezi?

O toamnă minunată în trafic vă doresc!

Vizită în zona Grozăvești

Nu mai fusesem de multă vreme prin zona Podului Grozăvești, așa că am constatat cu surprindere zilele trecute că a prins viață în urma construcției Pasajului Basarab.

pasajul-basarab
Pasajul Basarab

Probleme de trafic

Deși în continuare cred că introducere sensului unic pe malul stâng al Dâmboviței (cel cu Regia) crează blocaje inutile la ieșirea spre Crângași, am observat că în zonă nu sunt probleme majore de trafic. Iar ăsta e un lucru foarte bun, având în vedere că acum doi ani jumate, înainte să înceapă șantierul, intersecția respectivă era permanent aglomerată.

Podul Grozăvești neaglomerat
Podul Grozăvești

Singurul loc unde am văzut cozi de mașini este la ieșirea de pe Vasile Milea și de pe Șos. Grozăvești spre pod. Într-adevăr, sunt două artere mari forțate să se transforme în două benzi și două semafoare care “încurcă” traficul liber. E drept că totul pare mai complicat decât înainte, dar nici n-aș fi văzut altă soluție.

Pe de altă parte, se întâmplă uneori să aștepți pe malul drept al Dâmboviței, venind dinspre Semănătoarea. Semaforul de la intrarea pe pod ține foarte puțin pe verde, dar având în vedere că în zonă sunt sincronizate vreo 6 artere plus tramvaiul care merge pe sub pasaj, cred că e de înțeles.

Cât despre șmecheria cu sensul unic care te împiedică să faci direct dreapta în direcția Semănătoarea, după ce m-am obișnuit cu situația am realizat că e mai bine așa: în loc să se blocheze o bandă întragă pe podul Grozăvești, așa cum se întâmpla cândva, mașinile sunt deviate spre un alt semafor.

Aspecte estetice

Nu mi-a displăcut niciodată înfățișarea pasajului Basarab în zonă, în schimb am avut senzația că va crea o atmosferă de ghetou. Cui îi place, până la urmă să se plimbe pe sub poduri? Însă odată cu sistematizarea zonei, parcă totul a devenit mai curat și mai organizat.

Pe colțurile intersecției au fost montate garduri care să împiedice trecerea neregulamentară a pietonilor. Un rău necesar, cred eu, deși sper că la un moment dat ne vom obișnui să respectăm marcajele fără să fim forțați. În schimb, primăria sectorului 6 a instalat mai mulți pomișori în ghiveci care îmbunătățesc mult aspectul zonei.

pomișori-grozăvești
Pomișori în zona Grozăvești

Zona parcării Carrefour și tot ce înseamnă Șoseaua Orhideelor arată mult mai bine decât înainte. Cred că nu mi-ar fi frică să fiu pieton prin zonă, deși înainte nici nu m-aș fi gândit s-o iau la picior pe-acolo.

Gurile de metrou au fost renovate într-un mod superficial, e încă plin de câini, dar per total, senzația mea e că întregul cartier se transformă în fiecare zi dintr-o zonă industrială într-una urbană cu acte în regulă.

Meritul Pasajului Basarab?

Sunt convinsă că lucrările de amenajare ale zonei Grozăvești au legătură cu finalizarea construcției. Însă cred că dezvoltarea urbanistică din zonă și-a adus și ea contribuția: spre deosebire de acum câțiva ani, Grozăveștiul nu mai este doar o poartă spre Regie, ci o destinație de interes public sau corporatist.

În Sema Parc sunt sutede firme care au ales liniștea Grozăveștiului în loc de haosul Piperei. Primăria București și-a stabilit sediul pe Splai și dacă e cineva cu autoritate care să treacă în fiecare zi prin zonă e de ajuns pentru mine. Iar mini-clădirile de birouri ridicate ca ciupercile după ploaie în zona dintre pod și primărie atrag bănuiesc traficul în zonă, în ciuda esteticii mai mult decât discutabile.

clădiri-grozavești
Clădiri de birouri în zona Grozăvești

Iar dacă oamenii vin la serviciu în zona Grozăvești, nu înseamnă decât că aceasta se va dezvolta și din punct de vedere al spaților publice: așteptăm restaurante, cafenele și mini-marketuri (ce lipsesc cu desăvârșire în prezent), o piață, câteva bănci, măcar o farmacie și poate un părculeț pentru relaxare. Per total însă, cred că Grozăveștiul s-a transformat din no man’s land, în cartier de oraș.