Se făcea că venea primăvara (chiar se făcea, adică, pentru că două zile mai târziu a tras o ninsoare de toată frumusețea). Mașina mea era atât de murdară încât lichidul de parbriz nu mai făcea față, geamurile laterale erau pline de găinați (mda, locuiește sub un pom) și practic orice deschidere a portbagajului se termina cu o tonă de praf aruncată pe fustă, pe cizme și între dinți.
– Ce-i de făcut, mă întreba mașina disperată?
– E de mers la spălătorie, zic.
– La care spălătorie?
– Păi nu la aia la care mergem de obicei, hai să profităm de oferta de pe Groupon și să spălăm și motorul, o dată pe an meriți. 😀
Și-am fost. Io cu gps-ul încorporat, ea cu caii albi putere, orașul cu zgomotul și haosul obișnuit. N-am găsit-o greu, deși nu-i un cartier prin care mă vântur prea des, iar la prima vedere părea totul în regulă: spălătoria Elite din Colentina, 10 rampe de spălat mașina, vreo 3 băieți fără ocupație (sue me pentru că îmi place să mă uit cum îmi spală mașina mai mulți bărbați deodată), cafenea turcească înăuntru — unde ceaiul e bun, în schimb se poate întâmpla să te trezești singura femeie din încăpere și să nu înțelegi o boabă nici de la televizor, nici din ce se vorbește, nici de pe eticheta sticlei de limonadă.
Enfin, am lăsat mașina pe mâna băieților, am băut un ceai, am verificat două mailuri. S-au ocupat de motor cu grijă, aplicând o pungă de plastic peste cutia cu siguranțe și alte alea, să nu cumva să se strice ceva. Nu s-a stricat, deocamdată e totul în regulă. Și-apoi au spălat-o. Exterior. Interior. Spumă, dușuri, aspirator. Geamuri, bord, tapițerie.
La final nu părea nimic dubios, era doar un pic udă pe la interior. Am zis că n-am avut eu răbdare să se usuce. Până la urmă, apa nu face rău. Ciudat a început să devină după vreo 10 minute când mi-am dat seama că volanul și schimbătorul sunt lipicioase. Am zis în continuare că sunt eu sărită de pe fix. A doua zi însă, am observat că TOT bordul căpătase o nuanță albicioasă, care nu ieșea nici dacă încercam să-l frec cu șervețele din alea speciale pentru mașină. Peste partea lucioasă a interiorului (nu vă gândiți prea departe, nu e shiny, dar nu știu cum altfel să-i spun) parcă trecuse un uragan de cârpe și prafuri — cu mâna pe inimă zic că dacă îl spălam eu la semafor cu degetul înmuiat în apă ieșea de o mie de ori mai bine.
Ce făcuseră specialiștii de la spălătoria Elite din Colentina? Au dat cu silicon prin mașină. But not to worry, iese cu apă caldă. Cel puțin așa mi-a explicat un alt băiat, de la o altă spălătorie unde am fost de cel puțin 20 de ori și a ieșit de fiecare dată perfect. Nu înțeleg în continuare de ce, nu mi-e clar ce-au făcut de fapt, dar ce e foarte sigur e că n-o să mai calc pe la ei. Și așa ar trebui să faceți și voi. Cât despre băieții de la Groupon, voi nu verificați măcar așa un pic ofertele? N-am mușcat din reclama cu mașina care devine o divă a șoselelor, dar mă așteptam să primim o spălătură normală. Până la urmă am plătit, ba chiar am plătit și o a două spălare ca să iasă siliconul lu’ pește sau ce doamne iartă-mă s-au gândit turcii să-mi pună pe mașină. Nu ziceți?