Ridicări mașini sector 4. Sau 3.

Și cum stăteam azi cu fetele la o terasă, una dintre ele s-a trezit fără mașină. Pentru a treia oară, după ce astă iarnă automobilul a șezut frumos în Voluntari 10 zile, pentru că era sub zăpadă. Sau cel puțin așa credea ea. Oricum, au ridicat-o din nou. De la Unirii, de pe latura cu Irish pub-ul, dintr-un loc dinainte de semnul cu “aici se termină parcarea” și totuși de după terminarea marcajelor. Cam dubios oricum.

Zic, bine — e rost de aventură 😀 Dau telefon la poliția rutieră, ca pe vremea când fostul meu prieten fost polițit lucra la ei. 9544, foarte drăguți băieții, chiar și la 8 jumate seara. Foarte sigură pe cunoștințele mele, cer adresa din sectorul 4, ne mai conversăm, mă pune să-i confirm că au ridicat-o ca nu cumva să fie un furt (like I was supposed to know…), după care își dă seama că Unirii e de fapt în sectorul 3 și mă îndeamnă să sun la 9543, ridicări mașini sectorul 3.

Iar de aici începe aventura, pentru că:

  • La numărul respectiv n-a răspuns nimeni.
  • Am căutat pe net și am mai găsit două numere.
  • Unul dintre ele era greșit, ni se dă cel corect, sunăm și de fapt ajungem din nou la sectorul 4. Între timp pornim spre Republica, unde cică ar fi sediul firmei care se ocupă de mașinile ridicate în sectorul 3.
  • Mai încercăm o dată, ni se confirmă că mașina ar trebui să fie totuși în sectorul 4 (bitches, never mess with my Bucharest street knowledge again) și ni se dă un alt număr. Întoarcem și pornim spre bulevardul Metalurgiei.
  • La numărul ăsta răspunde cineva care n-are legătură cu poliția.
  • Pe undeva pe la Timpuri Noi îmi încerc farmecele și mă duc să vorbesc cu un băiat staționat într-o mașină de poliție. Ei nu sunt de la rutieră, sunt de la comunitară, uitasem să mă uit ce scrie pe mașină. Ne ajută totuși cu un nr. de telefon.
  • La numărul respectiv dăm peste un cu totul alt serviciu al poliției care ne dă un alt nr. de telefon, yet again, la care nu răspunde nimeni.
  • Între timp ajungem la capătul bulevardului Metalurgiei unde dăm peste alți garcea, care ne explică unde exact se află firma respectivă. Surprinzător sau nu, deși adresa spune bd. Metalurgiei, mașinile sunt pe Drumul Jilavei, străduța de lângă cimitirul Eternitatea, undeva pe dreapta — nu se poate rata dacă reușești să găsești străduța.
  • 500 de lei și 10 minute mai târziu, mașina e recuperată, dilema locului de parcare mai mult sau mai puțin legal rezistă.

În schimb sistemul ăsta în care nu știe stânga ce face dreapta și e imposibil să primești o informație coerentă e nașpa rău. Adică pe mine dacă mă trimiți în Metalurgiei, știu pe unde mă duc, și mai știu și cam prin ce sector mi-am lăsat mașina. Dar mă îndoiesc că e așa de simplu, mai ales când ți-o ridică pe a ta proprie și personală. O fi oare gândit special ca să nu-ți găsești imediat mașina și să fie nevoie să plătești și o zi de “custodie”? Sau e doar făcut românește și mai departe nu contează. Iar dacă la Autosal Expert se poate plăti cu cardul ca să-ți poți ridica mașina, deja trăim într-o țară civilizată…

Nu închei cu adresele centrelor ăstora care ridică mașini, ci vă îndem să vă notați numărul de la poliția rutieră — 021-9544 — mai simplu de apelat în caz de necaz decât de găsit stabilimente din astea diavolești după indicațiile mele. 😀

Sensuri unice

Pâna n-am trecut într-o zi vijelios pe una din străzile astea uitându-mă mirată la semnele roșii cu dungă albă din copaci, n-am stat să mă uit pe comunicatul de la poliție.

Dar așa e cum zic ei, pe străzile din zona Vatra Luminoasă – Maior Coravu e plin de sensuri unice acum, ceea ce transformă cartierul într-un soi de labirint. E adevărat că pe unele dintre ele nu se mai putea trece ușor în ambele sensuri, cu cele două rânduri de mașini parcate pe stânga și drapta, dar come on — Tony Bulandra, de exemplu, e aproape bulevard. 😛

Ne obișnuim noi, până la urmă și pe Calea Victoriei se mergea odată și în sus și în jos. Iar când citim romane interbelice și se plimbă oamenii fără probleme pe-acolo, parcă e altă lume. Chestie de disciplină.

Gropile de pe Șoseaua Pantelimon

Nu sunt eu chiar fată de cartier, cel puțin nu de cartierul ăsta, dar cumva tot ajung să mă plimb pe Șoseaua Pantelimon fie noapte, fie zi. Și de când conduc prin București (să tot fie vreo 6 ani), nu cred că am văzut-o niciodată asfaltată sau măcar circulabilă.

  • Din cele 3-4 benzi pe sens sunt utilizabile constant maxim doua, pentru că la marginea trotuarului se parchează în spic. Plus încă o bandă pe avarii.
  • “Prima” bandă circulabilă are la fiecare 50m câte un capac de canalizare din ăla pătrățos în care poți să rămâi taaare ușor fără gume.
  • Cealaltă bandă e mărginită de șina de tramvai din care sunt rupte bucăți de piatră și din care ies colțuri de metal. Pentru gumele de pe partea cealaltă.
  • Dacă încerci să faci slalom, nu-i problemă, întotdeauna vor fi cel puțin 3 berbeci care să te înconjoare din toate direcțiile — că doar șoseaua are patru benzi.
  • Chiar și dacă ești singur sau îți propui să mergi încet și atent, n-ai șanse. NU poți evita gropile și asfaltul înfundat, gurile de canal, șinele aiurea și mașinile parcate, toate în același timp.
  • Iar dacă ai reușit să faci asta 100m consecutivi, cu siguranță vei întâlni o trecere de pietoni din aia care nu e într-o intersecție pe care se aruncă brusc cineva de pe trotuar. Sigur că nu vezi, că până se aruncă în fața mașinii tale, e ascuns de cele de pe trotuar.
  • Și dacă nu e trecere de pietoni, sunt refugii. Iar în Pantelimon nu contează dacă e zebră sau nu.
  • Când crezi că mai ai puțin și ai scăpat, ăla din fața ta se hotărăște să întoarcă. Nu e nimic marcat, deci merge așa. Peste două linii de tramvai și trei benzi.
  • La final, dacă te-ai plictisit sau stai în zonă, ai grijă unde parchezi. Se ridică mașinile lăsate aproape de trecerile de pietoni de care ziceam și se mută frumos în comuna Voluntari. 😀

Mai aveți idei?

O idee ne-exploatată corespunzător

Dacă îl întrebi pe Marianul cu bemve de rând ce-i lipsește Bucureștiului, o să zică parcări. O să-și înhesuie X6-le pe trotuar în continuare, dar o să zică frate, când o să facă ăștia parcări, o s-o las în parcare. Dacă îi întrebi același lucru pe băeții verzi gen Bucurenci and co, o să zică parcări. Așa nu și-ar mai lăsa Marianul cu bemve X6-le pe pista noastră de biciclete. Corect?

Dacă mă întrebi pe mine, în București e loc berechet pentru zeci de parcări la sol, pentru câteva (zeci de) mașini, ușor de făcut, ușor de întreținut, ușor de luat bani. Unde? În toate spațiile virane care stau aruncate printre clădiri, împrejmuite de garduri în spatele cărora nu se întâmplă nimic, cu buruieni crescute aiurea, cu proprietari, fără șanse să fie preluate de primărie să facă parcuri (a se citi ronduri de ciment cu fântâni în mijloc).

Ca ăsta:

Ce se întâmplă în poza de mai sus? Păi simplu. Niște băieți au tras o spălătorie și un spațiu de parcare pentru un număr destul de generos de mașini. Au și nume, au și reclamă, au și tarife zilnice, orare și abonamente. Sunt și relativ în centru (pe Calea Călărași, lângă Hyperion) și rău nu le stă. Investiția a fost probabil în mare parte pietriș.

Mă gândesc că n-ar fi imposibil. Spații din astea avem și pe străduțele de la Romană, și pe la Universitate și prin preajma mutanțiilor nelocuibili lăsați neterminați. Și în Pipera și la Unirea și peste tot. N-avem însă proprietari de terenuri care să-și dea seama că prețurile de vânzare n-or să înceapă să crească iar brusc, dezvoltatorii imobiliari au rămas fără bani și basically pentru următorii câțiva ani au o bucată de pământ inutilă care stă.

Așa că de ce nu? Investiția e minimă, profitul iese (in pozele de mai sus abia se crăpase de ziua, mai pe la prânz se umple parcarea) și uite cum duduie economia :P. Marian cu bemve e fericit, Bucurenci nu se mai lovește de conserve, banul circulă, orașul respiră. Probabil e prea greu să fim deștepți, chiar și pentru o cauză nobilă.

Oricum, proprietarul pare să nu fi abandonat chiar orice speranță:

Din trafic fără trafic

Dimineață am avut o surpriză plăcută să prind Arthur Verona pustie. Dacă până aseară era pietonală (courtesy of Street Delivery), azi la prima oră era încă liberă de mașini și curată. Atât de curată și liberă încât am avut senzația că am geșit strada și am dat într-un bulevard. Până la 9 dimineața se umpluse la loc. Nu-i problemă, străzi fără mașini avem destule. 😛

Exemplul PMB

Clădirea primăriei capitalei din bd. Elisabeta e în renovare de câteva luni. Funcționarii, în frunte cu Oprescu și al lui B 01 PMB (un A6 sau pe-acolo, dacă rețin corect), s-au mutat cu mic cu mare într-o clădire nouă de pe Splaiul Independeței unde închirierea spațiului costă 2,7 milioane de euro pe an. Sus pe monstrul de peste 10 etaje flutură în vânt steagul României, jos în stradă e jale.

Pentru că la fel ca mare parte din clădirile supra-etajate construite în ultimii ani, și clădirea primăriei București e lipsită de parcare. Știu asta nu pentru că aș avea ceva informații din subsolurile monstrului, ci pentru că dacă nici măcar numărul 01 al PMB nu are un loc de parcare decent, ci stă cocoțat pe trotuar, ceilalți nu au nicio șansă. Măcar Vanghelie și-a tras două locuri săpate în trotuar la sectorul 5, nu că ar fi de ajuns, dar e decent.

La primăria capitalei nu e nimic decent din punctul ăsta de vedere. Începând cu mașina lui Oprescu și continuând cu niște băeți cu Logane albe pe care scrie “Inspecție” cu care mă întâlnesc aproape în fiecare zi în trafic. Invariabil circulă pe banda de autobuze pe Elisabeta, invariabil fac stânga de pe prima bandă la podul Cotroceni. Totul ca să ajungă în fața primăriei și să-și urce hardughiile pe trotuar, acolo unde niște alți băeți au desenat câteva locuri de parcare cu vopsea albă. Fi-mi-ar silă.

Iar clădirea primăriei capitalei este desigur vizitată zilnic de un număr de persoane, care uneori mai vin și cu mașina. Prin urmare, nu numai trotuarul, ci și prima bandă, și trotuarul de vizavi sunt ocupate de diverși la orice oră din zi. Poze și explicații first hand, uite-aici, nefiind din fericire singura care observă monstruozități din astea.

Așa că hai să încercăm să facem ceva. Pe funcționari n-o să-i convingem niciodată să nu-și mai urce conservele pe trotuar, dar noi ăștia care avem treabă la primărie am putea să:

  • Ne plimbăm până acolo cu bicicleta sau cu rolele, Splaiul Independenței fiind o arteră cât de cât ok pentru astfel de activități. Cu excepția celor 200 m din fața primăriei unde pe pista de biciclete sunt urcate gipane (deși bordura trotuarului respectiv are vreo 10 cm).
  • Să luăm metroul până la Grozăvești (vreo 500 m) de mers pe jos sau până la Semănătoarea (Petrache Poenaru) dacă avem timp de mișcare.
  • Să ne suim în 601 sau 607 care au stații din km în km pe Splai. NB: autobuzele astea n-au circulat până nu și-a mutat Oprescu sediul aici, lăsând toată zona dependentă de metrou timp de vreo 6 luni.

Asta pentru că e mult prea simplu să ne uităm la alții și să-i înjurăm când și tu și eu ne-am duce la primărie și am ocupa aceleași “locuri de parcare”. Și pe bună dreptate, dacă de la oamenii din primărie nu poți să te aștepți la mai mult, de ce să ai pretenții de la un gigel de rând. Petiție anyone? 😀 Ștergătoare ridicate? Bombardat paznicii cu întrebări și sesizări? Făcut cu mâna la garcea pe motorete și tricicluri care se învârt pe acolo și explicat doleanțele? 021-9544? Statul (sic!) cu mâinile în buzunar n-o să ridice mașinile. 🙁

Traficul înainte de Asmita

Și mai ales înainte de criză. Probabil sunt subiectivă, dar poza asta trasă aiurea din mașină într-o dimineață de 2007 are mai multă viață în ea decât orice zi, la orice oră, în prezent. Parcă mamuții cei goi au făcut zona mai fantomatică decât a fost vreodată, cu tot cu întinsul teren viran pe care pasc oile zi-lumină. Douămiișapte, ăla trafic, nene!

Cum mai arată centura Bucureștiului

Am fost în weekend într-o vizită… de lucru, să-i spunem, pe centură să văd cum mai stă treaba cu lucrările intens înjurate, începute și neterminate. Mi-a fost oareșcum teamă, pentru că ultima dată când am comis-o, în timpul săptămânii, pe zi, s-a lăsat cu un drum Voluntari-Pipera care a durat vreo trei ore. În schimb de data asta, în weekend și pe seară fiind, lucrurile n-au stat rău deloc.

M-am plimbat de la Otopeni (ieșirea pe centură de pe DN1) până la intrarea pe Splaiul Unirii, plimbare care a durat maxim 20 de minute. Pentru că pe centură se merge lejer cu 100-120 la oră (atenție, nu și legal). N-am văzut niciun tir, dar porțiunile întinse de șosea cu două benzi ar fi rezolvat destul de lejer și problema asta.

De fapt, n-am înțeles încă dacă sunt două benzi pe sens deja sau se mai lucrează pentru că marcajele lipsesc. În schimb, e loc, e asfalt proaspăt (cu unele excepții, de obicei la intrările în oraș) și nu îți țâțâie fundul de frica gropilor nici măcar cât pe Magheru. A fost o surpriză plăcută, cel puțin din punctul ăsta de vedere.

Cât despre cum mai arată de fapt centura, nu mi-e clar dacă zecile de clădiri și spații industriale de acolo mai folosesc la ceva. Nici dacă ansamblurile rezidențiale (sic!) sunt locuite sau neterminate, deși la cât de pustiu e totul înclin spre a doua variantă. E aprope frumos înspre Voluntari unde șoseaua intră în pădure și chiar interesant la intersecția cu Autostrada Soarelui unde e totul luminat și se vede orașul de sus de pe un podeț peste cine-știe ce cale ferată, pârâu sau drum de țară.

Așa că, zic eu, centura e bună de folosit. Măcar pentru cineva care merge la mare dinspre Brașov sau Ploiești sau pentru noi ăștia care vrem concediu doi într-unul și ne aventurăm de la Constanța la Sinaia uitând complet de traficul de București. E bună și de plimbare, dacă s-au epuizat bulevardele din oraș și locurile de văzut avioane aterizând din apropierea Otopeniului. 😛

Next time o iau în partea cealaltă — din Militari la Chitila și mai departe. 😛

Cum funcționează noile radare

Am primit materialul de mai jos pe mail și l-am preluat ca atare. Dacă știe cineva cine e autorul, drop us an emal la pif [at] dintrafic.net și discutăm. M-ar interesa în mod special părerea unui specialist — e pe bune sau e vrăjeală?

Scurt sumar
1. Detectoarele de radar FUNCTIONEAZA IN CONTINUARE
a. atata timp cat aparatul radar functioneaza, acesta este detectat de TOATE detectoarele existente pe piata – Cobra, Whistler, Beltronics
b. frecventa de functionare a aparatelor radar A RAMAS ACEEASI – banda K

2. Acum sunt 770 de aparate radar in Romania,
a. De 3 ori mai multe radare – 770 masini cu radar:
i. 250 modelul vechi Python II si
ii. 520 modelul nou Autovision BEE III

3. Noile radare, Autovision BEE III, pot fi activate si pot detecta instantaneu.
a. Acest tip de functionare era realizat pe vechile radare prin asezarea clipbordului (pe care se scriau procesele verbale) in fata antenei radarului.
b. Vehiculul aflat in zona supravegheata va avea sanse reduse de a micsora viteza de rulare in timp util.
c. Celelalte autovehicule vor fi avertizate de catre detectoarele de radar si vor avea suficient timp pentru reducerea vitezei in scopul evitarii oricarei amenzi.

4. Concluzie!:
a. Cumparati–va un detector de radar
b. Nu mergeti in capul coloanei de masini!

Detaliile studiului Tehnic

Ce echipamente radar are Politia in dotare?

Radare model vechi – model Python II
– Functioneaza in banda K
– Zoom optic al camerei video 18x
– Mediu de inregistrare: caseta VHS
– Sensuri de functionare : ambele sensuri, selectabile manual
– Moduri de functionare:
– sunt folosite in modul automat
␣ emisie continua
␣ complet detectabile
␣ riscuri minime de amenzi
– sunt folosite in modul automat + obturarea antenei radar cu un material metalic pentru a simula modul standby al detectoarelor BEE III

Radare model nou – model AutoVision BEE III
– Functioneaza in banda K
– Zoom optic al camerei video 26x
– Mediu de inregistrare: digital, HDD
– Pozitionare GPS
– Sensuri de functionare : ambele sensuri de circulatie
– Mod de functionare:
– Moduri de lucru
␣ Radar in mod automat – emisie continua – complet detectabil – riscuri minime de amenzi:
• Aparatul radar permanent pornit – antena radarului emite continuu semnal in banda K – PERMITE DETECTIA LUI CU ORICE DETECTOR DE RADAR (Cobra, Whistler, Beltronics)
• camera video focalizeaza o zona (de ex. 250m fata de pozitia radarului). Viteza de deplasare va fi masurata doar pentru masinile din zona supravegheata, pentru restul nu se vor face masuratori
• la identificarea unui vehicul care ruleaza viteza peste limita maxima stabilitata, aparatul radar va inregistra automat informatia video pe HDD
• acest mod de functionare este identic cu cel al radarelor vechi, detectabil de orice radar existent in piata (Cobra, Whistler, Beltronics).

– Radar in mod manual/stand by – detectabil, riscuri minime de amenzi, daca autovehiculul NU este cap de coloana:
• camera video focalizeaza o zona (de ex. 250m fata de pozitia radarului). Viteza de deplasare va fi masurata doar pentru masinile din zona supravegheata, pentru restul nu se vor face masuratori
• declansarea aparatului radar se face de catre operator pentru a inregistra vehiculul care PARE a circula cu viteza ridicata.
– Aparatul radar va inregistra automat imaginile
– Prima masina din coloana va avea cel mai mare risc de a nu putea reduce viteza in timp util pentru evitarea unei amenzi.
– Masinile care nu se afla in capul coloanei vor fi avertizate si vor avea timp pentru incetinire.
• Acest mod de functionare seamana cu practica obturarii antenei radarului vechi, Python II.

Nebuloase si auzite pe internet si ziare

Intrebari/afirmatii frecvente
1. Detectoarele de radar nu mai functioneaza
a. FALS! Detectoarele de radar FUNCTIONEAZA, iar radarele din Romania sunt detectate in banda K

2. Ce sa fac ca sa nu iau radare?
a. Sa ai un detector de radar

3. Radarele noi au modul POP?
a. Radarele din Romania NU au modul POP!

4. Daca detectorul meu are modul POP, ce sa fac? Sa–l activez sau sa–l dezactivez?
a. Modul POP nu este folosit!
b. Modul POP este inutil detectorului tau!
c. Modul POP scade sensibilitatea si viteza de reactie a detectorului tau!
d. Modul POP trebuie dezactivat din detectorul tau!

5. Radarele noi au modul PULSE?
a. Noile radare NU au modul PULSE!

6. Daca detectorul meu are modul PULSE, ce sa fac? Sa–l activez sau sa–l dezactivez?
a. Modul PULSE nu este folosit!
b. Modul PULSE creste sensibilitatea si viteza de reactie a detectorului tau!
c. Modul PULSE trebuie activat in detectorul tau!

Care este tehnologia de functionare a unui radar al Politie?

Radarele emit microunde electromagnetice și folosesc reflexia acestora pentru a determina viteza vehiculelor față de antena. – mai multe detalii pe – http://ro.wikipedia.org/wiki/RADAR

Cum functioneaza un detector de radar?

Detectoarele de radar receptioneaza undele electromagnetice emise de catre radare si avertizeaza soferul de existenta acestora. Soferul primeste avertizarea inaintea ajungerii in punctul in care radarul politiei este focalizat si poate regla viteza conform reglementarilor rutiere.

Functii importante pentru un detector

1. Sensibilitate: Distanta de la care vede un radar al Politiei
2. Selectivitate: Analizarea si eliminarea alarmelor false
3. Dezactivarea benzilor: Capacitatea de a inhiba detectia unor benzi nefolosite de catre Politie in aparatele radar si filtrarea alarmelor false.ex: inhibarea benzilor KA, X, Ku, Laser
4. Timpul de raspuns: intervalul de timp scurs de la detectarea semnalului radar pana la avertizarea soferului

Recomandari in folosirea unui detector

1. Citirea manualului de utilizare
2. Folosirea detectorului atat in oras cat si in afara acestuia timp de cateva zile pentru acomodarea cu semnalele detectorului de radar
3. Evitarea, pe cat de mult posibil, de a circula in fruntea unei coloane. In cazul intalnirii unui radar cu functia „Instant ON”, masina din capul coloanei este cea mai expusa.

GLOSAR
1. Modul POP
a. Un mod imprecis de stabilire a vitezei unui vehicul in trafic care foloseste pulsuri de scurta durata. Folosind puteri scazute ale antenei radarului se determina o viteza aproximativa a vehiculului. Daca viteza masurata in acest mod este mai mare decat limita legala, operatorul poate declansa manual aparatul radar, la putere maxima, pentru o masurare exacta a vitezei autovehiculului.
b. Radarele din Romania NU au modul POP!

2. Modul PULSE
a. Un mod caracterizat de emisia in pulsuri de foarte scurta durata si de intensitate mare, folosit de radarele din generatiile mai noi. Poate masura cu precizie viteza.
b. Radarele din Romania NU au modul PULSE!

3. Modul „Instant ON”
a. Capacitatea aparatului radar de a porni antena si a detecta instantaneu viteza unui vehicul in trafic.
b. Necesita activarea manuala de catre un operator de radar si aproximarea vizuala a vitezei unui autovehicul vizat

4. Focalizare
a. Stabilirea unei zone, la o anumita distanta fata de aparatul radar, in care se va
masura viteza autovehiculelor.