Și afară plouă, plouă…

Încă din copilărie știu că în București plouă pe sectoare. Dacă se inunda Tineretului, cu siguranță la Piața Romană era soare. Dacă era furtună în 1 Mai, pe șoseaua Văcărești era totul de un calm proverbial, cel dinainte furtunii, cu siguranță. Cert e că întotdeauna aveam timp să ajung din parc în casă înainte să înceapă să toarne. 😀

Am locuit aproape toată viața într-o groapă, un cartier construit de-a lungul unei șosele săpate într-un deal. Sigur că pare de domeniul fantasticului ca în București să existe dealuri și văi, dar e perfect posibil, iar efectele sunt evidente. Mai mult de atât, locuiam vizavi de o mlaștină. Transformată la suprafață în parc pe la sfârșitul anilor ’80, fundătura respectivă și-a păstrat însă caraterul “acvatic” în sensul că dacă plouă cât de puțin parcul se transformă în heleșteu, lacul din apropiere dă pe-afară iar șoseaua (ditai bulevardul cu 2 benzi pe sens) devine o continuare normală a acestuia.

Așa că n-am nevoie, cu tot respectul, să mi se spună on national TV că bulevardul Tineretului e iar inundat, că Apa Nova se ocupă, că stă poliția la Șincai să nu mai treacă nimeni și că vai! pietonii au fost stropiți de mașinile care treceau prin bălți cu viteză. Ar fi însă ceva dacă nu s-ar întâmpla de fiecare dată când toarnă un pic mai tare.

Sâmbătă am ajuns în cartier după ce se oprise furtuna. Am ocolit în cunoștință de cauză bulevardul, am tras două cruci când am cotit pe străduță știind perfect în fața cărui pom se adună apa și am ajuns acasă safe and sound. Iar dacă în Tineretului nu mai ploua, conform axiomei cu care am început, prin alte părți era prăpăd. Ce nu știam, de exemplu, e cum se inundă intersecția de la Baba Novac, în care apropo, se lucrează, sunt decopertate vreo 4 benzi:

Sau că parcarea mea actuală se poate transforma în lac cât ai zice pește (sorry for the bad joke :P), nici că la baza blocului se pot aduna vreo 20 cm de apă care inundă garaje și udă ditai fundație de bloc rezistent. Și nici cum e să te depășească un taximetrist nesimțit prin dreapta și să te acopere efectiv cu apă astfel încât pentru 30 de secunde nu se mai vede nimic în nicio direcție.


(iar poza de mai sus e făcută în vârful unui deal)

Așa că dacă deplângea cineva Bucureștiul că nu are ieșire la mare sau la Dunăre, eu mă gândesc serios să-mi fac cadou o barcă pneumatică. Pentru că nu se știe niciodată când n-o să mai pot să ies din casă sau din parcare. 😛

Ce faci dacă?

Ce faci dacă ți se aruncă un idiot în fața mașinii? Așa, pur și simplu, la drumul mare, pentru că a uitat că starda are două sensuri. Pui frână? Tragi de volan? Unde, înspre pomul din dreapta sau mașina de pe contrasens din stânga?

Și dacă scapă cum a scăpat idiotul de serviciu de ieri dimineață, te oprești să îți tragi răsuflarea? Îl înjuri pe ăla în gura mare, deși a fost atât de idiot încât să-l doară la bască și să treacă mai departe fără să schițeze niciun gest? Încep să-ți tremure genunchii 200m mai încolo când realizezi ce s-ar fi putut întâmpla?

Și dacă nu era la 25m de trecerea de pietoni, dacă era la 5 sau chiar pe trecere și se arunca așa cum a făcut-o, plonjând de pe trotuar, atunci ar fi fost vina ta?

Auto-ironia și nu numai

Aș vrea să vă imaginați două faze:

– Șoseaua Mihai Bravu, între Vitan și Văcărești, 3 benzi pe sens. Trafic mai mult decât acceptabil, de fapt cam lipsă. Un Porsche Cayman depășește cu peste 140 la oră pe banda a patra, deci pe linia de tramvai, ridicând în aer tot praful posibil (pentru că în București nu ne ajunge cenușa de la vulcan). 200 de metri mai încolo, pe aceeași linie de tramvai, o căruță (da, trasă de cai) vine tare în spatele Caymanului… 😀

– Ghici ghicitoarea mea ce mașină și ce șofer ar merita un număr de genul B xx KKT? Păi ce ziceți de un BMW negru mat și un băiat stil Fred Durst, cât pe-aci să calce niște petoance la mec la Romană?

Greu în traficul de București, dar parcă la ironii din astea fine de descurcăm exemplar. 😀

Cute plates

Sigur că nu înțeleg nebunia cu numerele de înmatriculare cu trei cifre. Deși probabil că dacă nu mi-aș fi găsit combinația de litere dorită, m-aș fi gândit un pic mai departe. Sau dacă aș avea o combinație atât de genială în cap încât să merite efortul.

Oricum, nu mă impresionează 555 sau KKK sau 666 și alte aberații inutile de genul ăsta, DAR am văzut două numere care mi-au pus un zâmbet pe față:

206 PJO, bineînțeles pe un 206 pjo 😀
113 CAI, pe un Megane condus de o tanti, oricum genială treabă.

Uite și niște poze, a se râde un pic, în special de…

Au deschis Podul Grozăvești

E cea mai bună veste din ultima vreme! Deși numai pe un sens, pe dreapta Dâmboviței, Podul Grozăvești se poate trece începând de azi. Varianta anterioară de a ajunge de la Podul Cotroceni la Semănătoarea era un ocol de toată frumusețea pe la Leu, o coadă infernală în sus pe Dealul Cotroceni și o tonă de gropi.

Antenție: De la Podul Cotroceni până la Semănătoarea, la Podul Ciurel unde începe de fapt splaiul, circulația se face în ambele sensuri pe dreapta Dâmboviței — sensul normal de mers dinspre Lacul Morii înspre centru.

La ora 19 am făcut 8 minute de la Lacul Morii până la Unirea, doar pe Splai. Bliss! 😀

Ce-i ăla sens giratoriu

Cu siguranță nu o intersecție ca cea de la Piața Protopopescu. Într-un sens giratoriu au întotdeauna prioritate cei care se învârt și nu cei care vor să intre în intersecție. Dacă în mijloc avem un spațiu (verde sau nu) rotund, nu înseamnă că îi dăm roată. Iar atunci când la intrarea într-o astfel de intersecție mai e și un semn mare de prioritate, cu siguranță n-are sens să mai dai semnal dreapta când tu de fapt mergi perfect înainte.

Sigur că hipercorectitudinea asta n-a omorât pe nimeni, doar sunt șoferi care semnalizează când intră în curbă. Dar e amuzant că mare parte dintre cei care conduc în București au uitat complet de utilitatea semnelor de circulație. Pân’ la urmă, nici nu-i nevoie, mașina pornește și când e roșu.

Groapa ucide

Azi, 26 Martie 2010, ora 2:00AM, a inceput o campanie de constientizare a pericolului reprezentat de gropile din asfalt.

Campania consta in desenarea langa fiecare groapa a profilului unei persoane intinse pe asfalt, similar celor dintr-un accident mortal.

Au fost deja marcate in acest mod aproximativ 70 de gropi serioase din toate sectoarele Bucurestiului folosindu-se un spray cu vopsea nepermanenta.

Campania nu are in vedere victimele deja facute de gropile din asfalt dar trage un semnal de alarma despre urmarile tragice ce pot fi cauzate de acestea.

Campania nu este a motociclistilor pentru motociclisti, se adreseaza tuturor participantilor la trafic afectati de gropi si de catre carosabilul degradat.

Gropile existau, noi am marcat posibilitatea producerii de viitoare victime.

Daca in alt mod nu putem influenta autoritatile sa schimbe aceasta situatie, macar putem sa economisim banii de creta cheltuiti in ?favoarea? participantilor traficului rutier la marcarea accidententelor si, in acest mod, poate vor ramane mai multi bani pentru intretinerea strazilor.

Campania este simpla, non-agresiva, dar cu un impact puternic.
Alatura-te oriunde ai fi in tara si ia cu tine cand pleci de-acasa o creta sau o creta cerata, ori o vopsea nepermanenta si ?daruieste? fiecarei gropi din orasul tau conturul potentialei victimei pe care o asteapta.

Astfel, cei ce sunt in masura vor sesiza numarul impresionat al locurilor unde asfaltul este degradat si vor dispune repararea gropilor cauzatoare de victime!!!

Este important sa folositi momente ale zilei/noptii astfel incat sa nu deranjati traficul.

Deasemeni, folositi creta sau vopsea nepermanenta ca sa nu existe explicatii si dialoguri inutile cu politia.

Gropila este un altfel de shotron. Cineva, mai devreme sau mai tarziu va arunca piatra in el si va sari!

Folositi-l pe Gropila si semnalati locurile de pe carosabil din toata tara ce pot contribui la aparitia victimelor viitoare, poate asa vor fi mai putine.

Citatul este de pe motociclism.ro. Tot acolo veti gasi si fotografii cu marcaje deja efectuate.

Pentru ca ceea ce a patit prietenul nostru Qaz sa nu se mai intample si altora..

Uneori îmi pare rău că n-am o cameră montată pe mașină

Ca să vă arăt de exemplu cum parchează un meltean la Carrefour. Cu spatele, pe un loc mai mic decât celelalte pentru că se lucrează în zonă. Lăsând mașina să alunece înceeeet, foarte înceeeet, până ajunge să împingă un spate de A6, în ciuda semnelor mele disperate. El n-a pățit nimic, era un BMW de la 1900 cu bară din plastic, făcută oricum praf. Înăuntru un el și o ea sclipicioși, surprinși de situație. Pff. Asta dacă mai ajungeți vreodată să vă întrebați de unde sunt zgârieturile de pe mașină.

It’s back

Cred că nu m-am mai plimbat cu mașina noaptea prin oraș de prin decembrie, iar o ieșire ca la carte, cu tras de volan când ajung în fața blocului și hălăduit încă vreo oră n-a mai avut loc de câțiva ani.

Era un mini-stereotip acum mai multe veri, să nu mă duc direct acasă seara/noaptea, mai ales în timpul săptămânii. Cu toate bunele intenții ajungeam la intrarea pe străduță și trăgeam de volan cu foamea de plimbat încă nesatisfăcută. Mă duceam până la Otopeni sau dădeam ture Casei Poporului, sau amânduouă, cu întoarcere pe Calea Victoriei sau pe Magheru sau cine mai știe pe unde.

Am renunțat la obiceiul ăsta când n-am mai avut loc de parcare al neu și numai al meu. Ar fi fost stupid să dau cu piciorul unui spațiu rezonabil și liber la 2 noaptea, pe care îl găseam doar printr-o minune a zeului mașinilior fără locuri de parcare, ca să mă duc să mă mai plimb. Oricum mă plimbam pentru că n-aveam unde să las mașina. Heh.

Dar aseară am comis-o din nou și vai ce bine a fost. Știu că sună pueril sau colalaristic și într-o groază de alte feluri, dar îmi place să mă plimb aiurea prin oraș. În mare parte pentru condus în sine și pentru că e liber, dar și pentru mașinile și oamenii și priveliștile de pe străzi. În continuare există mașini care nu ies din garaj decât noaptea, gropi pe care e bine să le ții minte și aceeași oameni plimbăreți ca întotdeauna.

Din repretoriul de ieri: o buclă mică Vitan-Universitate-Piața Muncii, urmată de trasul de volan atât de faimos și un Mihai Bravu-Piața Victoriei-Crângași-Lujerului-Cotroceni-Splai-Unirii-Alba Iulia-Muncii.

Asta nu înseamnă decât că poveștile vor reveni în curând, după ce fug să spăl mașina 🙂