Tag Archives: țărani

spotted

Parcare genială

2 Comments

Cum stăteam în lunea Paștelui la o trecere de pietoni, așteptând verdele, apare artistic bemveul de mai jos. Contrar oricăror așteptări de bun simț, melteanul își PARCHEAZĂ mașina în poziția care se vede în poză, se dă jos și pleacă la plimbare.

Considerente:

– era lunea Paștelui, locuri cât cuprinde

– nu exagerez când spun că a parcat mașina în poziția respectivă,  a avut nevoie de niște manevre

– tanti din poză s-a dat la o parte să-i facă loc; nu că aș fi de acord cu așteptatul verdelui în stradă și nu pe trotuar…

– nu știu dacă mai contează că e pe trecerea de pietoni și în intersecție, mai important e că e ÎN MIJLOCUL DRUMULUI. Nu-i genial?

Email, RSS Follow
întâmplări

Banalități din trafic

1 Comment

Listă de chestii care mă enervează maxim și care n-au soluție:

  • Ăia care depășesc pe linia de tramvai și au pretenția să intre în coloană înainte de refugiu. Good luck with that.
  • Ăia care ocolesc refugiul prin stânga (ceea ce e bineînțeles ilegal, dar asta nu mai contează) și vor apoi înainte sau la dreapta.
  • Tâmpiții opriți pe prima bandă. Ăștia au nume: se numesc tâmpiți. Dacă stai mai mult de 30 de secunde, pe avarii sau nu, blocând traficul pe o bandă întreagă, îmi pare rău, dar ești idiot. Dacă dup-aia te mai și plângi în stânga și în dreapta că traficul în București e nașpa, poți să te duci acasă.
  • Taxiurile oprite în intersecție sau pe banda întâi. Că stațiile de taxiuri sunt degeaba în orașul ăsta.
  • Apropo de sus-numitele stații, sunt cunoscute drept locuri de parcare moka și dacă nu știi de ele e pentru că marcajele indicatoare s-au pierdut undeva sub roțile mașinilor parcate. De exemplu la Izvor, cum vii dinspre Eroilor, după pod, pe stânga:

statie-taxi-izvor

  • Ăia care în loc să stea la coadă la ieșire de pe o străduță intră pe contrasens și fac dreapta tot pe banda întâi. Mă simt invizibilă în momente din astea.
  • Ăia care în loc să stea la coadă la semaforul de mers la stânga intră în intersecție de pe ultima bandă de mers înainte și rămân acolo suspendați. Totul în timp ce io prind al coișpelea semafor regulamentar.
  • Ăia care n-au învățat la școala de șoferi că dacă vrei să faci stânga trebuie să-i acorzi prioritate ăluia care vine din sens opus și merge înainte.
  • Când uită vatmanul de tramvai fix aceeași regulă, singurul caz în care trebuie să cedeze trecerea, de altfel.
  • Când opresc pe galben și de pe celelalte benzi mai zboară 5-6 mașini perfect pe roșu.
  • Când unii (nu arăt cu degetul, dar mă refer în special la taximetriști) pleacă liniștiți pe roșu de la semafor de parcă le-ar fi donat mama bulevard.
  • Pietonii care NU traversează pe la trecere deși e fix 5m mai încolo. Sorry, dar în cazul ăsta n-am nicio obligație să nu te iau pe capotă.
  • Când în stația de autobuz sunt taxiuri, autobuzul oprește pe banda a doua și io vreau imediat la dreapta.

Și-acum în loc să stau să bat câmpii mai mult despre asta sau să fac filmulețe cu toți tâmpiții de mai sus, mai bine revenim la programul normal de critici constructive și eventuale soluții în trafic. 😛 Nu de alta, dar momentul Pwah, mi-a tăiat calea tâmpitul cu gipan mi se întâmplă de zece ori pe zi. Și ție la fel.

Email, RSS Follow
întâmplări, spotted

Plimbări de duminică

3 Comments

Uitasem cât de mișto e să tragi de volan înainte să ajungi acasă și să mai dai “o tură” prin oraș, sau prin afara lui, așa, de control. Sună posibil dubios, dar nu găsesc întrebuințare mai bună pentru o duminică seara, mai ales când afară sunt peste 10 grade, se merge cu geamul deschis, nimeni nu se grăbește nicăieri și… ei bine, mâine e luni.

Două descoperiri scurte ale plimbării de azi:

  • Unii sunt pur și simplu țărani. Ditai parcarea subterană pe două niveluri și ei parchează nici mai mult nici mai puțin decât în mijlocul drumului.

  • După mulți ani de la accidentul lui Teo Peter avem în sfârșit semne de circulație vizibile în intersecția Dacia cu Polonă. Într-o vreme treceam foarte des prin zonă și, într-adevăr, semnul de Stop pe care nu l-a văzut americanul în seara respectivă era ascuns după un copac. Așa a rămas multă vreme. Acum sunt chiar două, plus semafor funcțional, mergem înainte.

Și dacă tot vine primăvara, e cazul să reîncepem plimbările prin România. Am un Brașov programat peste două săptămâni, dar parcă aș avea mai mare tragere de inimă dacă aș ajunge prin locuri pe unde n-am mai fost niciodată. Idei?

Email, RSS Follow
trafic blocat

Jurnal de șantier. Pasajul Mihai Bravu. Nesimțiții

Leave a comment

Lucrările la Pasajul Mihai Bravu merg înainte — nu de alta, dar n-au cum să meargă înapoi pentru că nu e nimic de dărâmat.

Între timp ne-am obișnuit cu traficul sugrumat, poliția își face treaba în intersecții la ore de vârf și cei mai plictisiți dintre noi am învățat să ocolim zona cu totul.

Au apărut însă nesimțiții. Sunt câteva puncte unde s-a blocat virajul la stânga și cel puțin unul unde a fost interzis întotdeauna. Totul e semnalizat cu o droaie de “obligatoriu înainte” și e destul de clar că dacă vrei neapărat la stânga blochezi și intersecția și pe ăia din față și pe ăia din spate și tot. Doar acum sunt două benzi, nu patru.

Rezultatul e că una din două benzi e blocată la fiecare semafor verde, deci sunt de două ori mai puține mașini care trec de intersecție.

Pentru șoferii bucureșteni nu prea pare să conteze, însă. O fi de la ideea de șantier care le dă impresia că orice e pemis. O fi de la restricție în sine, deși e vorba de un ocol de 100 de metri. Sau e pur și simplu nesimțire.

Încă o dată — cele mai multe probleme în traficul de București pornesc de la mine și de la tine, nu de la Oprescu și nici de la poliție.

Email, RSS Follow
parcări

De ce avem probleme cu parcările

2 Comments

De cele mai multe ori pentru că nu suntem în stare să fim disciplinați în ceea ce privește locurile de parcare.

  • pentru că parcăm strâmb și ocupăm câte două locuri
  • pentru că le permitem celor care conduc autovehicule mari (dube, camioane, diverse mașini de aprovizionare) să ne blocheze locurile de parcare –  can you say ditai tir parcat pe OPT locuri într-o dimineață aglomerată?
  • pentru că nu ne sesizăm niciodată când vedem baștanii parcați aiurea prin mall-uri sau în ușa barurilor (dar ne place să scriem despre asta pe blog) — telefonul de la poliție e 021 9544
  • pentru că nu respectăm marcajele acolo unde sunt: de ce să parchezi paralel cu bordura lângă ambele trotuare când marcajul zice clar parcare în spic numai pe o parte?
  • pentru că în orașul ăsta nimeni n-a înțeles cât de importante sunt trotuarele: marchează-le și dă-le înapoi pietonilor și apoi n-o să mai circule nimeni cu frica de a călca pe cineva pe carosabil, chiar dacă e mai puțin loc
  • pentru că există terenuri virane imense care ar putea să funcționeze ca parcări, dar proprietarii nu văd potențialul antreprenorial în asta și le țin goale
  • pentru că oricum ar fi prea greu să ne mișcăm de la parcare până unde avem treabă și pentru că oricum nu vrem să dăm bani pe asta
  • pentru că dacă până și în fața primăriei se parchează ca-n codru, în alte locuri de ce n-ar fi la fel?

Mai ziceți…

Email, RSS Follow
Necategorizat

Să-i pedepsim, dar cum?

Leave a comment

Într-o vreme tot făceam poze mașinilor parcate nesimțit și le turnam pe blog, le mai lăsam meltenilor câte un bilețel dulce când îi vedeam pe pista de biciclete și mă tot chinuiam să-i dau în gât. Ba îmi mai și sunam fostul prieten polițist când îmi găseam mașina blocată și se lăsa cu amenzi. Era, cred, încă pe vremea când simțeam că mașinile o să sufoce pur și simplu traficul din București. Înainte de criză și înainte să se mai trezească parcă un pic bunul simț în șoferi.

Acum nu-mi e foarte clar dacă mi-a crescut toleranța la manifestările astea, dacă s-au împuținat sau dacă pur și simplu nu mai am timp să colind colțurile de străzi și trotuarele devenite parcări în același stil. Cert e că nesimțiti încă există, așa cum ne povestește blonda care gândește.

Ce faci, deci, când stai la stop și intră unul în tine? Păi dacă daunele sunt insignifiante și n-a fost cu rea intenție, pleci mai departe. În București nu merită să te stresezi pentru o zgârietură pentru că i se poate întâmpla oricui, pe loc sau în mers, cu intenție sau fără. Poți să ți-o faci și singur, poate să sară o piatră, poate să se întâmple orice. De-aia există asigurare.

Dacă e cu rea intenție, se complică treaba. Pentru că te enervezi. Te enervezi până în pânzele albe, iar dacă autorul mai și fuge de la locul accidentului, deja avem o problemă. Iar dacă o reclamație la poliție e too much of a fuss (deși o văd ca singură soluție, plus că la coadă la secția accidente ușoare te calmezi grupa mare), încerci să-l pedepsești pe nesimțit.

Și totuși cum? Faima online nu cred că are prea mult efect. Poate doar dacă se enervează omul că i-ai dat numărul de la mașină pe blog și începe să te sâcâie și mai tare. Altfel, șansele ca cineva să recunoască numărul ăluia în trafic și să se ducă să-i dea două după ceafă sunt minime.

Poți să încerci să-l faci de râs pe net, ceea ce poate funcționează (pe principiul pitzipoanca și cocalari), dacă e un om care frecventează mediul ăsta. Dacă are o Dacie mai bătrână ca tine, e mai greu.

Ce-aș încerca să fac ar fi să popularizez cazul cu ajutorul poliției (nu degeaba sunt ei și pe Twitter și pe FB) și poate de-aici iese ceva constructiv și in real life. Și probabil că aș mai trece prin aceeași intersecție la aceeași oră, cine știe cum ar reacționa un proprietar de Dacie mai slab de înger. 😀

Revenind la online: cum îi pedepsim pe nesimțiții din trafic cu ajutorul blogurilor? Am parcat de-a-n pulea e cam mort, dintrafic se vrea pozitiv și poate cineva ar trebui să centralizeze all the bitching around the blogosphere. Just my tuppence worth.

Email, RSS Follow
Necategorizat

Exemplul PMB

Leave a comment

Clădirea primăriei capitalei din bd. Elisabeta e în renovare de câteva luni. Funcționarii, în frunte cu Oprescu și al lui B 01 PMB (un A6 sau pe-acolo, dacă rețin corect), s-au mutat cu mic cu mare într-o clădire nouă de pe Splaiul Independeței unde închirierea spațiului costă 2,7 milioane de euro pe an. Sus pe monstrul de peste 10 etaje flutură în vânt steagul României, jos în stradă e jale.

Pentru că la fel ca mare parte din clădirile supra-etajate construite în ultimii ani, și clădirea primăriei București e lipsită de parcare. Știu asta nu pentru că aș avea ceva informații din subsolurile monstrului, ci pentru că dacă nici măcar numărul 01 al PMB nu are un loc de parcare decent, ci stă cocoțat pe trotuar, ceilalți nu au nicio șansă. Măcar Vanghelie și-a tras două locuri săpate în trotuar la sectorul 5, nu că ar fi de ajuns, dar e decent.

La primăria capitalei nu e nimic decent din punctul ăsta de vedere. Începând cu mașina lui Oprescu și continuând cu niște băeți cu Logane albe pe care scrie “Inspecție” cu care mă întâlnesc aproape în fiecare zi în trafic. Invariabil circulă pe banda de autobuze pe Elisabeta, invariabil fac stânga de pe prima bandă la podul Cotroceni. Totul ca să ajungă în fața primăriei și să-și urce hardughiile pe trotuar, acolo unde niște alți băeți au desenat câteva locuri de parcare cu vopsea albă. Fi-mi-ar silă.

Iar clădirea primăriei capitalei este desigur vizitată zilnic de un număr de persoane, care uneori mai vin și cu mașina. Prin urmare, nu numai trotuarul, ci și prima bandă, și trotuarul de vizavi sunt ocupate de diverși la orice oră din zi. Poze și explicații first hand, uite-aici, nefiind din fericire singura care observă monstruozități din astea.

Așa că hai să încercăm să facem ceva. Pe funcționari n-o să-i convingem niciodată să nu-și mai urce conservele pe trotuar, dar noi ăștia care avem treabă la primărie am putea să:

  • Ne plimbăm până acolo cu bicicleta sau cu rolele, Splaiul Independenței fiind o arteră cât de cât ok pentru astfel de activități. Cu excepția celor 200 m din fața primăriei unde pe pista de biciclete sunt urcate gipane (deși bordura trotuarului respectiv are vreo 10 cm).
  • Să luăm metroul până la Grozăvești (vreo 500 m) de mers pe jos sau până la Semănătoarea (Petrache Poenaru) dacă avem timp de mișcare.
  • Să ne suim în 601 sau 607 care au stații din km în km pe Splai. NB: autobuzele astea n-au circulat până nu și-a mutat Oprescu sediul aici, lăsând toată zona dependentă de metrou timp de vreo 6 luni.

Asta pentru că e mult prea simplu să ne uităm la alții și să-i înjurăm când și tu și eu ne-am duce la primărie și am ocupa aceleași “locuri de parcare”. Și pe bună dreptate, dacă de la oamenii din primărie nu poți să te aștepți la mai mult, de ce să ai pretenții de la un gigel de rând. Petiție anyone? 😀 Ștergătoare ridicate? Bombardat paznicii cu întrebări și sesizări? Făcut cu mâna la garcea pe motorete și tricicluri care se învârt pe acolo și explicat doleanțele? 021-9544? Statul (sic!) cu mâinile în buzunar n-o să ridice mașinile. 🙁

Email, RSS Follow