Tag Archives: aglomerație

Mai multe drumuri înseamnă mai mult trafic (II)

24/10/2011 pif Leave a comment

De asemenea, mai multe locuri de parcare înseamnă tot mai mult trafic.

Citeam de un experiment făcut în Danemarca, cred, într-un oraș cu probleme cu parcarea. Cam ca în București probabil. În loc să construiască parcări, primăria a micșorat numărul de locuri de parcare din zona centrală. A lărgit străzi eliminând parcarea la marginea drumului, a transformat parcările în spic în parcări pe lângă trotuar etc. Rezultatul? Trafic mai puțin aglomerat. Pentru că într-o societate civilizată, dacă n-ai unde să lași mașina, nu pleci cu ea de-acasă — motiv pentru care același experiment n-ar funcționa deloc în București.

În schimb reversul are șanse de “reușită”. Acolo unde se construiesc parcări (să zicem la Universitate), traficul va deveni cu atât mai intens. Paradoxal dar perfect adevărat. Pentru că șoferii bucureșteni vor înțelege că au unde să parcheze și că prin urmare e în regulă să vină cu mașina în centru. Ergo aglomerație pe străzi și în intersecții.

Amuzant, nu-i așa? Nu zic că nu e nevoie de parcări, dar hai să trântim vreo 3-4 în zone semi-centrale, să ne lăsăm mașinile acolo și să lăsăm centrul să respire. Am mai zis-o de curând, dar taxa pentru circulație în centrul orașului nu mi se mai pare deloc SF.

psihologia șoferului, trafic blocat

Mai multe drumuri înseamnă mai mult trafic (I)

21/10/2011 pif 1 Comment

Am mai discutat despre ironia Pasajului Mihai Bravu care va rezolva o problemă de trafic creată artificial prin construcția lui. Am vorbit o groază și despre Pasajul Basarab, teoretic esențial traficului din București — pentru zonele pe care le deservește, pentru centura interioară, pentru orice — și care nici până în ziua de azi nu știu la ce folosește; adică, da, m-am cățărat de vreo două ori când chiar aveam nevoie să traversez zona, dar habar n-am dacă și când e aglomerat și cum ar putea să fie inclus în scurtăturile zilnice.

Oricum, lăsând la o parte cele două exemple neconcludente, mă gândeam că e un fapt din trafic să construiești din ce în ce mai multe drumuri care să deservească mai mulți posesori de mașini, doar ca să descoperi după inaugurare că traficul se mișcă la fel de prost. Nu mă refer la drumuri trântite aiurea, ci la cele mai utile pe care ți le poți imagina, să zicem autostrada spre mare.

În 2004 era în construcție și nu se deschisese nici un segment, în 2005 aveam A2 până la Lehliu și era full de mașini care se grăbeau spre mare. Unde exact erau mașinile astea înainte să existe autostrada?

Simplu. E ca în cazul nevoilor create artificial de societate (NU, n-ai nevoie de noul iPhone): dacă ai pe unde să circuli, atunci vei circula. Dacă există drumuri practicabile, atunci mai mulți șoferi vor simți nevoia să le folosească, dacă nu sunt drumuri, atunci vor găsi o altă soluție (metrou, plimbare pe jos etc).

Și acum vine întrebarea:

Nu cumva frenezia construcțiilor din București va duce la congestionarea traficului (adică mai mult decât este deja, zic)? Nu cumva podurile, pasajele, centurile, străzile largi, bulevardul Uranus vor avea efectul de a convinge bucureștenii că e ok să ieși cu mașina și s-o duci peste tot? Nu cumva, în loc să se circule mai bine, se va circula mult mai prost?

Revino luni pentru încă o consecință nevăzută a încercărilor de fluidizare a traficului

povești

Două idei care nu mi se mai par complet idioate

19/10/2011 pif 3 Comments

1. Taxa pentru circulație în centrul orașului. Când am auzit pentru prima oară că la Londra există așa ceva și că cineva a venit cu ideea de a aplica teoria și în București, am zis că e imposibil. Că nu e în regulă să limitezi accesul în zone publice și că am plăti niște bani cu care nu s-ar face, din nou, nimic.

A rămas imposibil, dar din cu totul alte motive: Bucureștiul nu e încă un oraș unde să te poți plimba pe jos și cu siguranță transportul public nu e ușor și plăcut de folosit.

Însă în ultima vreme, lucrurile se îmbunătățesc: centrul vechi devine loc de promenadă, piețele mari sunt amenajate pentru pietoni, răsar parcuri la colț de bloc.

Ce ziceți deci? Ar fi nevoie de o centură funcțională, de spații de parcare în zonele semi-centrale, de multă bunăvoință, dar și ce frumos ar fi să nu mai avem un centru îngropat sub mașini.

2. Amenzile pe nivel de venit. Sau pe clase auto. Din simplul motiv că pentru mine o amendă de trei puncte înseamnă destui bani ca să fiu mult mai atentă a doua oară. Pentru un proprietar de Lambo nu e decât o ieșire în oraș. Trebuie să doară ca să nu mai treci de 200 pe autostradă data viitoare.

Ce ziceți?

povești

Trafic pe modul corporatist

23/09/2011 pif 4 Comments

Știți cum zicem întotdeauna în septembrie că a venit toamna, a început școala, se întorc studenții și prin urmare orașul e de două ori mai aglomerat decât vara? Ba chiar dăm și sfaturi ca să scapi de cozile din intersecții. Însă raționamentul nu e perfect corect:

Sunt foarte puțini elevi și studenți care conduc, măcar din considerente de vârstă.
Profesorii nu au toți program de la 9 dimineața, ba chiar obișnuiesc să ajungă la lucru fie cu noaptea în cap, fie spre după-amiază.
Există părinți care își duc copiii la școală — adevărat, dar pe vremea mea școala începea undeva pe la 7:30, în niciun caz aproape de ora 9.
Dacă ridici ochii într-o intersecție și te uiți la ceilalți traficanți vei observa că majoritatea merge singură în mașină și nu are față de puber.

Acestea fiind spuse, tragem concluzia că de la 15 septembrie nu se mai poate respira în București fix din cauza celor care au program de la 9 dimineața, care trebuie să se prezinte frumos îmbărcați la serviciu, care se grăbesc spre o clădire de birouri de prin vreun complex imobiliar, care își permit să meargă singuri în mașină — da! orașul se aglomerează din cauza corporatiștilor.

Dar corporatiștii lucrează și vara, vei argumenta mirat. Corect. Numai că vara corporatiștii își iau și concediu, de obicei în grup. Îi vezi pe la știri blocați pe A2, pe Facebook în poze de pe un Transfăgărășan aglomerat, îi auzi că dispar câte două săptămâni în Tenerife.

De la 15 septembrie însă, e cu totul altă poveste. Probabil că avem în sânge microbul back-to-school, sau poate e doar o chestie de vreme, dar toamna parcă toată lumea lucrează mai cu spor. Începi să te trezești mai devreme pentru că nu mai pierzi nopțile în oraș, îți propui obiective profesionale noi, poate chiar ai făcut o schimbare de carieră. Rațional vorbind, pur și simplu ai mai multă treabă prin oraș, pentru că odată ce se întoarce lumea din vacanță, se reiau și activitățile comerciale curente.

Așa că, dragi prieteni traficanți de București — săracii copii n-au nicio vină. Nici profesorii. Nici studenții din provincie. Orașul e aglomerat din cauza unor oameni ca noi: care au treabă, care se grăbesc și pentru care toamna înseamnă bună dimineața.

Drum bun prin oraș în dimineața asta! 😛

sfaturi

Sfaturi pentru un septembrie în trafic

05/09/2011 pif Leave a comment

It’s that time of the year again!

E abia începutul lui septembrie și nu mai putem să negăm ce se întâmplă pe străzi. Șoferii s-au întors din concediu, activitățile comerciale își reiau avântul tomnatic, în curând elevii și studenții vor reîncepe să tranziteze orașul și cu ei profesorii și părinții. A venit toamna și Bucureștiul e din nou aglomerat.

Ce putem face pentru a nu pierde foarte mult timp prin trafic?

1. Schimbă-ți radical programul

Pare complet irealizabil și probabil pentru majoritatea chiar este. Dar dacă toamna e anotimpul schimbărilor e foarte posibil să fi trecut și tu printr-o modificare de job, de situație locativă, de interese generale (poate te-ai apucat de sport) — iar asta ar putea atrage de la sine un alt traseu zilnic prin oraș. Gâdește-te ce drumuri inutile ai putea elimina din program, vezi dacă nu poți muta sala dimineața în loc de seara după muncă și găsește-ți alt traseu — mai simplu! — prin oraș.

2. Dacă o schimbare majoră e imposibilă pentru tine, încearcă să pleci mai devreme de-acasă

Traficul de dimineață o un puzzle cu multe variabile, dar e posibil să descoperi că 10 minute mai puțin la somn îți pot economisi 30 per total. Cam același lucru se aplică și seara: sunt convinsă că ai observat că dacă rupi ușa înainte de 18:00 ajungi mult mai repede acasă și dacă tot vii la serviciu dimineața devreme, nu văd de ce n-ai putea face asta zilnic.

3. Mergi pe jos

Mai avem cel puțin o lună de vreme bună anul ăsta, așa că e perioada perfectă pentru plimbări prelungite. Vremea ține cu tine — nu e nici frig, dar nici prea cald — așa că în loc să te înghesui pe străzi cu alți șoferi, ai putea foarte bine să faci mișcare până la birou, să cunoști orașul și să-ți acorzi timpul zilnic necesar pentru tine. E eco și sănătos și te scapă de un stres important.

4. Încearcă să împarți mașina cu altcineva

Despre car pooling se vorbește de multă vreme, dar mentalitatea de șoferi de București ne împiedică să punem la cale un sistem organizat. Numai că lucrurile sunt mult mai simple de-atât: nu e nevoie nici măcar să ai un program zilnic constant (eu nu am, de exemplu), dar atunci când se ivește oportunitatea, n-o lăsa să treacă! De câte ori n-ai ieșit cu prietenii ca să descoperi că ați venit toți cu mașina și că plecați în aceeași direcție? Sigur nu ai un coleg de serviciu care ar putea să ia și pe tine la bord într-o zi în care nu trebuie să ajungi în foarte multe locuri?

5. Cel mai important lucru: nu te mai stresa!

Septembrie vine în fiecare an și sunt convinsă că în trei săptămâni vei uita ce-i aia trafic de vară. Vei ști din nou să estimezi durata drumului, îți vei aduce aminte de scurtături. Trăim într-un oraș al mașinilor și lucrurile își urmează cursul natural. Dacă nu poți controla situația, atunci de ce să te enervezi?

O toamnă minunată în trafic vă doresc!

întâmplări

Vine vine primăvara

14/03/2011 pif 2 Comments

La ce ne așteptăm zilele astea prin București?

– Gropi. Multe și pe unde nici cu gândul nu gândești. Ciudat că în urma unor cercetări efectuate minuțios ieri în plimbare, sectorul 4 pare aproape neafectat de topirea zăpezii, în timp ce în restul orașului e cu huța pe lângă șinele de tramvai, prin mijlocul intersecțiilor și pe toate benzile. Între timp, la mine pe stradă unde nu bate soarele deloc e încă gheață.

– Motocicliști. A se trece urgent în summer-mode. Nu că în mod normal n-ar trebui să ne asigurăm la fiecare manevră, dar în oricare din momentele alea când ai senzația că știi ce se întâmplă poate să apară un personaj pe două roți. Și dacă noi n-avem grijă, atunci cine? 😛

– Ture de noapte. Pentru că e cool. Adevărul e că e mișto să te plimbi când e liber și cu geamul deschis. Dar dacă asta implică mers mult prea tare, slalom printre benzi și prea puțină experiență e de rău. Aș încerca să stau departe de băieții ăștia, mai ales dacă au super mașini cu garda prea joasă ca să iasă pe zăpadă.

– Începători & șoferi de weekend. Nu numai în weekend, bineînțeles. Dar e momentul în care toată lumea iese la plimbare, că doar e soare și frumos și în parc se merge cu mașina. Parcări supra-aglomerate, manevre dubioase și lipsă de atenție.

– Radare. Peste tot. Noaptea la intrarea în Pasajul Muncii, ziua la Baba Novac, pe splai, pe Vitan Bârzești și la intrarea în Pasajul de la Universitate. Pe principiul you think you know, but you have no idea. Nu știu dacă să mă enervez mai tare că mă aștept la o scrisorică acasă, deși aveam maxim 5-10 km peste viteza legală și era gol în jur, sau că mașinile de poliție blochează circulația și trotuarele. Hm?

– Anvelope de vară. Le schimbăm peste vreo două săptămâni. Nu de alta, dar ieri la 20 de grade parcă mergeam pe șenile, nu pe roți.

– Aglomerație la spălătorie. Eu am rezolvat-o într-o zi în care ningea. E bine. Oricum ar fi, e momentul să dai jos jegul de iarnă, să bată soarele prin geamuri și să nu fie praf pe bord. Dacă nu ți se distinge numărul sau nu vezi prin lunetă, e deja târziu.

– Spălători de parbrize. S-au întors. Săptămâna trecută veneam fix de la spălătorie și s-a gândit un băiat că am nevoie de apă cu jeg pe parbriz. Fără să întrebe, normal, și la încă minus-ceva-grade. No mercy.

Nu în ultimul rând, să mai ieșim din oraș, zic. Valea Prahovei așteaptă să fie agloemerată, Bucureștiul așteaptă să respire.

trafic blocat

Soluții în trafic: Pasajul suprateran Mihai Bravu (1)

14/02/2011 pif 1 Comment

Partea 1: diverse considerații practice

Dacă pentru Pasajul Basarab am găsit rapid motive și scuze pentru a ocoli zilnic zona timp de un an, construcția Pasajului Mihai Bravu m-a luat complet pe nepregătite. Pentru a avea imaginea completă, am locuit fix unde au început lucrările vreo 20 de ani, iar în prezent tot am drum pe-acolo de câteva ori pe săptămână. Când am auzit la radio că pe 17 ianuarie încep lucrările, nu mi-a fost foarte clar despre ce e vorba. Unde? La intersecția splaiului cu Mihai Bravu? Unde se varsă Mihai Bravu în Văcărești? But why? Traficul prin zonă n-a fost NICIODATĂ aglomerat, nici măcar în 2007-2008 când credeam cu toții că o să ne sufocăm printre mașini.

– În primul rând, Șoseaua Mihai Bravu are 3-4 benzi pe sens în zonă (+/- mașini parcate). E de două ori mai mult decât la Dristor sau la Dimitrov sau la Obor. E locul unde traficul își revine pentru cei care vin dinspre Obor spre Piața Sudului, pentru că după ce te chinui x intersecții să treci de la 4 benzi la 2 la 3 și înapoi, ai în sfârșit o porțiune considerabilă pe unde se circulă.

– Apoi, circulația pe Splaiul Unirii nu face probleme (decât poate la intersecția cu Autovit). Pe-acolo se întrec nebunii ziua și noaptea, pe-acolo poți să mergi și între trei benzi că nu e nici naiba, din simplul motiv că punctele de interes din zonă nu prea există.

– Intersecția Văcărești cu Mihai Bravu a fost întotdeauna gândită acceptabil, și din punct de vedere mașini, și pentru RATB și pentru pietoni. Ba chiar făcuseră niște experimente cu semafoare și fără de nu știam cum e mai bine. Poți să întorci, ai verde intermitent pentru dreapta, ai semafor funcțional unde riscă cei fără prioritate să nu mai intre pe șosea. Sunt treceri de pietoni.

– Dacă e trafic mult undeva în zonă, e în alte locuri: la Piața Sudului, pe Bulevardul Tineretului, la Timpuri Noi. Când ascultam știrea la radio tot încercam să îmi dau seama UNDE se va construi acest pasaj, pentru că încă mi se pare o investiție inutilă.

Ce spun oficialitățile? Conform lui Ion Dedu, Șeful Direcției de Transporturi din Primăria Capitalei, pentru România Liberă:

Pasajul Mihai Bravu face parte din strategia de dezvoltare a Bucureștiului, care presupune prioritizarea circulației pe inelul principal al orașului. Adică pe traseul Basarab – Nicolae Titulescu – Iancu de Hunedoara – Ștefan cel Mare – Calea Văcărești – Șoseaua Olteniței – Șoseaua Viilor – Tudor Vladimirescu – Panduri – Vasile Milea. În toate intersecțiile mari de pe acest traseu vom face pasaje supraterane sau subterane.

Corect gândit. Dar de ce să începi cu o intersecție unde se circulă bine? La Piața Sudului e în continuare rupere, cu tot cu tramvaiul care trece prin mijlocul intersecției chiar când ai tu verde ca să o traversezi perpendicular. Pe Ștefan cel Mare și pe Mihai Bravu (care cât de lungă e, tot a scăpat la enumerarea de mai sus) se împleticesc benzile cum explicam mai devreme. Cum e într-o dimineață normală la Perla în intersecție? Cum e la Lizeanu? Cât stai în pasaj la Obor până să reușești să ieși înspre Dimitrov?

Construcția va avea o lungime de 700 de metri și patru benzi pe sens, va începe din Bulevardul Mihai Bravu, în dreptul stației de metrou, și va traversa Splaiul Unirii și intersecția Văcărești.

Câte benzi pe sens?? Unu la mână, nu e nevoie de încă patru benzi pe sens. Doi la mână, să facem un calcul simplu: la intersecția Mihai Bravu cu Văcărești avem în prezent 4 benzi și o linie de tramvai care vin dinspre Vitan și se varsă în Văcărești și încă 3 benzi care vin dinspre Tineretului și ajung tot în Văcărești cu direcția Piața Sudului. Dacă mai adaugi patru, se fac deja 11 care ar trebui preluate de șoseaua Văcărești. Care n-are săraca decât 4 benzi, din care una e condamnată să meargă la stânga să intre în parcarea de la Sun Plaza. Mi-ar plăcea să văd intersecția de la Piața Sudului în condițiile astea. Mai ales că primăria anunță 2000 de mașini pe sens în fiecare oră. Doar pe pasaj.

Din păcate lucrările au început deja și urmează cel puțin un an de ambuteiaje și rute ocolitoare.

În partea a doua vom încerca să găsim scurtături și posibilități de ocolire a zonei cu mașina și ne vom uita puțin și peste lista de mijloace de transport care încă circulă pe-acolo. Își aduce aminte cineva câte luni din ultimii 6-7 ani a funcționat de fapt tramvaiul 34? 😛

links

Trafic pe internet — 7-13 februarie 2011

13/02/2011 pif 1 Comment

Gică contra moves on to Hala Matache. Un articol realist despre demolarea Pieței Matache pentru a face loc bulevardului Uranus. Fun fact: în 24 de ani pif nu a ajuns niciodată la Piața Matache pentru că i s-a spus întotdeauna că e un loc periculos pentru o domnișoară. În contextul ăsta, ce preferi? Un cartier murdar și periculos, dar cu o istorie pe care poți doar să ți-o imaginezi uitându-te la ruine SAU un bulevard pe care chiar se circulă? (@Bucharest Life)

Legătura dintre trecerile de pietoni și stațiile de autobuz. Deși observ zilnic cum pietonii traversează neregulamentar pentru că nu au zebră acolo unde se dau jos din autobuz, cred că e mai mult o chestie de educație decât de amplasare proastă a trecerilor. Zebrele stau bine la colț, atât pentru cei care merg pe stradă, cât și pentru mașini — cu condiția ca toată lumea să respecte semafoarele și marcajele. De ce nu facem asta? Pentru că ne-am obișnuit să fie haos și pentru că trotuarele nu îți oferă oricum continuitate de mișcare. N-au cum, dacă jumătate sunt populate de mașini și cealaltă jumate de mobilier urban marca Piedone & co. Revin la ideea că mare parte din harababura din București e cauzată de gestiunea proastă a trotuarelor, dar mai e mult până departe. (@nwradu)

Civilizație publică XVI: un oraș aglomerat. O perspectivă istorică asupra întrebării pe care ne-am pus-o toți la un moment dat: ce fac bucureștenii în București în mijlocul zilei? Aș continua discuția în direcția următoare: dacă acceptăm că există tipologii de bucureșteni care au treabă în oraș în timpul zilei, cum facem să ne adresăm lor (și nu celor care citesc bloguri dintr-un birou corporatist) când vorbim despre civilizație, schimbări și trafic? Nu, panourile care certifică operele de artă ale primăriilor nu se pun la socoteală. (@simply bucharest)

Studiu de fezabilitate: parcare supraterană Spitalul de Urgență Floreasca. O idee interesantă. O idee care ar trebui să-l preocupe pe Oprescu mai mult decât pasajul Mihai Bravu, măcar prin prisma profesiei. E inimaginabil ca un spital de frunte al Bucureștiului să nu aibă parcare și ca intrarea să fie permanent blocată de mașini staționate ilegal. Se va schimba ceva curând? Probabil că nu, mai ales în zonă, unde parcarea e o problemă și duminica. În caz de urgență recomand urcarea mașinii pe un trotuar pe calea Floreasca. Dacă permite sănătatea și timpul însă, sunt locuri în spate în cartier, iar mersul pe jos n-a omorât pe nimeni. Defilăm cu ce avem. (@camionagiu)

sfaturi

5 momente când în trafic nu e aglomerat

29/01/2011 pif 1 Comment

Chiar dacă susțin în continuare că cea mai bună metoda pentru a scăpa de traficul din Bcurești sunt scurtăturile (cu alte cuvinte cunoașterea avansată a configurației stradale), am observat că evitarea orelor de vârf poate fi la fel de productivă, dacă programul îți permite. Să vedem deci când și pe unde se circulă normal.

1. Noaptea. Pare la mintea cocoșului, pentru că dacă lumea nu lucrează noaptea, înseamnă că stă acasă și doarme. De fapt, am observat că în ultimii ani noaptea bucureșteană a devenit din ce în ce mai scurtă. Aglomerat e și la 10 noaptea și uneori până după miezul nopții – mai ales în weekend. Iar dimineața la 7 fix, multe străzi principale sunt deja blocate de cozi la semafoare. Prin urmare, noaptea în trafic se reduce la 7-8 ore, undeva între 23 și 7. Cu cât ai treabă mai departe de centru, cu atât perioada “liberă” e mai lungă. În schimb, dacă te învârți pe la Unirii, Universitate, Piața Victoriei, peisajul s-ar putea să nu difere foarte mult de cel din timpul zilei.

Avantaje: Ei bine, nu prea sunt mașini, multă lume doarme în oraș la ora aia. Poți merge lejer cu viteza legală (sau mai repede) și de cele mai multe ori nu prea ajungi să stai la semafor – unele dintre ele funcționează pe galben intermitent noaptea. Dacă te gândești că n-ai ce face noaptea în oraș, think again – există hipermarketuri deschise non-stop și săli de fitness cu program prelungit, ca să nu mai vorbim de cafenele, restaurante și bodegi.

Dezavantaje: Adevărul e că lumea chiar doarme noaptea și așa ar trebui să faci și tu. 😛 Cei care nu dorm sunt probabil puștii teribiliști care n-au de ce să se trezească a doua zi, cu care cu siguranță nu vrei să te iei la întrecere pe marile bulevarde. Unde mai pui că tot noaptea umblă și poliția cu radare, iar tentația de a apăsa accelerația când orașul e gol e mare.

2. Weekend. Principiul e același: la sfârșitul săptămânii cei mai mulți bucureșteni nu lucrează, prin urmare străzile sunt mai goale. Dacă teoria se aplică duminica, sâmbăta povestea e un pic diferită: conform tradițiilor, pe la 10 dimineața se merge la cumpărături, iar la prânz în vizită. Nu de puține ori am plecat relaxată de-acasă știind că e sâmbătă, ca să-mi pierd apoi jumătate de oră cu două semafoare. O categorie specială sunt weekendurile de vară, când trei sferturi din mașini se mută pe litoral. O plăcere.

Avantaje: Nu numai că ceilalți nu-și mută mașinile din parcarea de acasă în cea de la birou, dar nici tu nu trebuie să faci asta. Prin urmare ai timp să te plimbi prin oraș cu mașina ca să rezolvi alte probleme: cumpărături, vizite, programări la doctor sau la coafor. De cele mai multe ori parcările din centru vor fi libere (dar nu și cele din mall-uri sau din apropierea piețelor). Atenție însă la parcagii de ocazie, mai ales sâmbăta seara.

Dezavantaje: Dacă ai lucrat toată săptămâna, poate preferi să nu ieși din casă în weekend. Încearcă măcar să îți organizezi programul de somn astfel încât să ai timp să te ocupi și de alte lucruri cu un minim de timp petrecut în trafic. Dacă vrei la mall, mergi sâmbăta dimineața, iar dacă te duci în parc — ai putea totuși să lași mașina acasă. Atenție în schimb la șoferii de weekend (știi tu, mama, bunicul) care s-ar putea să nu fie obișnuiți cu traficul și să-l încurce mai mult decât e.

3. Sărbători legale și evenimente speciale. Șmecheria cu sărbătorile e că cei mai mulți bucureșteni adoptați fug la mama acasă în alte orașe. Prin urmare, nu numai că e ca în weekend, dar o parte din mașini sunt deja de mult în afara Bucureștiului. Iar când spun evenimente speciale îmi aduc aminte de Summit-ul din 2008, de exemplu, când toată presa a țipat să iasă lumea din București pentru a putea forma un culoar pentru autorități. Că până la urmă a fost mai aglomerat decât de obicei, e altă poveste.

Avantaje: Nu prea ai cum să dai greș. De sărbători, Bucureștiul e doar al Bucureștenilor. Bulevarde libere, parcări cât cuprinde și gratis, câte un nene sau tanti pierduți în peisaj. Până și poliția e mai îngăduitoare în zilele astea, iar radarele lipsă.

Dezavantaje: Dacă spun sărbători, nu mă refer la 24 decembrie când toți amețiții blochează orașul pentru cumpărături de ultim moment. Plus că la români de sărbători se bea, așa că dacă în dimineața de Crăciun ai ca partener de trafic un nene inofensiv, până seara se poate transforma ori în nene amețit, ori în nevastă care n-a mai pus mâna pe covrig de la Crăciunul trecut.

4. Dimineața foarte devreme. Prin asta înțeleg undeva între 6:30 și 7:30, în funcție de locul de plecare. Nu multă lume își începe programul la 8 ca să aibă motiv să iasă din casă așa repede, prin urmare ai putea să o iei pur și simplu înaintea tuturor (eu am făcut asta cel puțin un an, în fiecare zi). Străzile sunt semi-goale (dacă nu te întinzi prea mult în intervalul ăsta orar), locurile de parcare berechet la destinație și ziua întragă înainte. Poate descoperi că ești a morning person și reușești să-ți faci jumătate din treaba de la birou până vin ceilalți. Sau poate decizi că e mai bine să bei cafeaua de dimineață după ce ajungi la destinație și nu înaine.

Avantaje: E liber. Ești forțat să te trezești și să nu mai apeși pe snooze până la prânz. Și mai ales, e liber 😀

Dezavantaje: I know you’re not a morning person. În plus, s-au mai gândit și alții la schema asta, s-ar putea să ieși din casă la 7:00 fix – degeaba.

5. Ora 9:00 dimineața. Poate e o surpriză, dar e o concluzie trasă după doi ani de experimentat ajunsul la serviciu la timp. Dacă ora 9 a devenit ora standard la care cei mai mulți bucureșteni încep munca, înseamnă că la ora aia sunt deja la birou – oricum, nu pe stradă. Din experiențele mele, dacă plec la 9 de acasă fac la fel de mult până la birou ca atunci când plec la 7 (adică vreo 20 de minute). E fascinant să vezi cum se golește brusc orașul, nu mai stai la niciun stop la Universitate și practic exonomisești 30-60 de minute din viață 😀

Avantaje: Evidente – pleci dimineața de acasă și nu stai în trafic. Și totuși e destul de dimineață încât să ajungi la o oră rezonabilă la serviciu. În funcție de traseu, ora perfectă poate să varieze – în cartierele semi-centrale o să fie deja liber la 9 fără un sfert, iar prin centru se aglomerează la loc undeva după 9:30. Poți să experimentezi și să alegi ora ideală.

Dezavantaje: Cu siguranță nu vei ajunge la 9:00 la servicu. 😛 Dar poate se negociază cu șeful, dacă promiți să stai jumătate de oră peste program. În plus, la 9:30 deja toate locurile de parcare din centru sunt pline – îți trebuie un noroc chior ca să mai găsești ceva fără plată. În schimb în zone mai obscure (gen Izvor, Piața Constituției, orice zonă fără clădiri de birouri) poți parca fără probleme.

Atenție: același principiu nu funcționează și pentru ora 17 sau ora 19, vom vedea în alt articol de ce.

Sumarizând, oricând e mai bine să ieși în oraș decât atunci când pleacă lumea de la serviciu și când se întoarce. În mod curios oamenii nu par să lucreze prea mult – doar și între 8 dimineața și seara e plin de ambuteiaje. Dar pentru astea există scurtături.

Necategorizat

Traficul înainte de Asmita

03/06/2010 pif Leave a comment

Și mai ales înainte de criză. Probabil sunt subiectivă, dar poza asta trasă aiurea din mașină într-o dimineață de 2007 are mai multă viață în ea decât orice zi, la orice oră, în prezent. Parcă mamuții cei goi au făcut zona mai fantomatică decât a fost vreodată, cu tot cu întinsul teren viran pe care pasc oile zi-lumină. Douămiișapte, ăla trafic, nene!